Atunci când vine vorba de modul în care votează românii, sunt discrepanțe puternice între categoriile de vârstă, conform unui studiu realizat de INSCOP. Însă concluzia acestui studiu arată că două treimi dintre tineri aleg AUR, SENS și USR, în această ordine.
Studiu INSCOP. Cum votează românii în funcție de vârstă
34% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani votează AUR, 16% votează cu partidul SENS, care nu a prins pragul parlamentar de 5%, așa că nu a intrat în parlament, din moment ce a obținut 2,99% la alegerile din noiembrie 2024. A treia preferință a tinerilor de 18-29 de ani este USR, cu 14%, iar pe locul 4 este PNL, cu 13%.
Fondatorul INSCOP, Remus Ștefureac, a dat explicații: „Practic, dacă ar vota doar tinerii de 18-29 de ani, un partid neparlamentar precum SENS ar fi al doilea partid al României, în timp ce pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, acest partid nu există."
Interesant este că AUR are cea mai mare preferință în special din partea categoriei de vârstă 30-44 de ani, unde este preferat de 50% dintre votanți. La această categorie, urmează USR în preferințe, cu 18%, iar apoi PNL, cu 11%. De remarcat este că PSD, care este cel mai mare patrid din România, ar obține doar 8% din voturile persoanelor de 30-44 de ani.
La categoria de vârstă 45-59 de ani, 41% ar alege AUR. Urmează PNL, cu 19%, iar apoi PSD, cu 15%.
PSD este însă puternic reprezentată de categoria de vârstă de peste 60 de ani. Practic, 38% din aceste persoane, adică în special pensionarii, ar alege PSD, urmat de AUR, cu 28% și PNL, cu 15%.
Remus Ștefureac, fondator ISNCOP: „Barometrul Informat punct ro – INSCOP evidențiază o polarizare accentuată între generații. Electoratul tânăr și adult activ (18–59 ani) privilegiază AUR, în timp ce segmentul 60+ rămâne orientat în proporții ridicate spre PSD. Această diferență semnalează o scindare valorică între generațiile formate în contexte socio-politice distincte și sugerează transformări profunde în modelul de socializare politică.
Dacă seniorii privilegiază stabilitatea și protecția socială, tinerii manifestă o preferință pentru opțiuni radicale și schimbare netă. Această polarizare reprezintă o provocare majoră pentru coeziunea democratică și pentru capacitatea sistemului politic de a formula politici incluzive.
Sprijinul dominant acordat AUR de către categoriile de vârstă 30–44 ani indică o posibilă maturizare a unei orientări anti-sistem care transcende nemulțumirea conjuncturală. Se conturează profilul unui electorat ce articulează o critică sistemică a ordinii politice post-1989, combinând revendicări socio-economice cu elemente de naționalism și neîncredere instituțională.
De asemenea, rezultatele Barometrului Informat punct ro–INSCOP relevă incapacitatea partidelor mari de a depăși praguri simbolice de susținere în rândul tinerilor și al adulților activi. Slăbirea acestor poli indică o criză gravă a reprezentării politice pe fondul diminuării încrederii în competența și autenticitatea elitelor care au dominat scena politică în ultimele două decenii”.
Datele din acest sondaj au fost culese în perioada 25 octombrie - 2 noiembrie, iar metoda de cercetae a fost prin intermediul chestionarului, cu interviuri telefonice. 3.000 de persoane au participat la studiu, cu o rată maximă de eroare de 1,8% și un grad de încredere de 95%.
