Loviturile tot mai dureroase pe care Ucraina le dă Rusiei în ultimele luni ar putea fi și rezultatul colabărării cu CIA (Central Intelligence Agency). Informația a apărut și în presa americană, dar și în cea ucraineană. Este vorba despre atacuri din ce în ce mai devastatoare asupra rafinăriilor rusești, a centrelor logistice și a flotei-fantomă la care Kremlinul apelează pentru a transporta produsele petroliere, pentru a ocoli sancțiunile impuse de Occident.
După cum spun experții, petrolul este „călcâiul lui Ahile” al Rusiei, pentru că reprezintă peste 30% din veniturile la bugetul de stat. Iar CIA a identificat această componentă și le-a furnizat ucrainenilor informațiile necesare nu doar pentru a avaria acele terminale petroliere, ci pentru a scoate din funcțiune instalațiiile pentru perioade mai lungi, pentru că reparațiile pot dura săptămâni întregi.
În luna noiembrie din 2025, Rusia a generat venituri de aproape 11 miliarde de dolari din exporturile de produse petroliere. Dronele și rachetele ucrainene au reușit să lovească adânc în interiorul Rusiei și au provocat pierderi de până la 75 de milioane de dolari pe zi pentru regimul de la Moscova, potrivit New York Times, care citează oficiali din serviciile secrete americane, sub protecția anonimatului.
Așadar, dacă nu mai are suficienți bani, Rusia nu mai poate să continue prea mult războiul împotriva Ucrainei. Totul se bazeză pe un principiu tocmai din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: nu este întotdeauna necesar să distrugi armele inamicului, ci mai degrabă ceea ce le generează. Acest tip de presiune, dacă este aplicată la momentul și în locul potrivit, poate pune capăt unui război.
Cum a ajutat CIA Ucraina să atace „călcâiul lui Ahile al Rusiei”
Oficialii americani au declarat, pentru The Telegraph, că CIA, în colaborare cu armata americană, a ajutat Ucraina să treacă de la atacuri de tipul „explozii spectaculoase pentru social media” la „o campanie mai disciplinată împotriva rafinăriilor de petrol rusești.”
Astfel, CIA a furnizat date legate de țintire, pentru ca Ucraina să poată lovi rafinăria într-o componentă specifică numită „dispozitiv de cuplare”, identificată de un expert CIA ca fiind genul de piesă care poate opri o astfel de instalație timp de săptămâni sau chiar luni întregi.
Anul 2025 a început cu un semnal clar de intenție. La sfârșitul lunii ianuarie, dronele ucrainene au ajuns la rafinăria de petrol Ryazan, situată la sud-est de Moscova, una dintre cele mai importante din Rusia. În martie 2025, la scurt timp după ce Trump și-a preluat funcția de președinte al SUA, acesta a suspendat schimbul de informații cu Ucraina. Însă CIA a exercitat presiuni puternice asupra noii administrații pentru continuarea schimbului de informații. Altfel, „agenții americani din Ucraina ar fi putut fi expuși riscului”.
Astfel, ofițerii CIA puneau umărul ca forțele de atac ucrainene responsabile de sistemele cu rază lungă de acțiune să acceseze informațiile geospațiale deținute de Washington, sub administrația Biden.
În primăvară și la începutul verii anului 2025, atacurile ucrainene au continuat într-un ritm constant. Nu toate astfel de lovituri au ajuns în titlurile din presă și nu toate incendiile au fost la fel de grave. Unele atacuri au vizat depozite, stații de pompare sau infrastructura din incinta rafinăriilor, mai degrabă decât unitățile de rafinare în sine. Însă modelul de lucru era clar: Ucraina „urmărea petrolul”.
Această procedură a americanilor vine la schimb cu retragerea ajutorului militar pentru ucraineni, în sensul de compensare a faptului că SUA nu mai furnizează Ucrainei arme și muniție, dar furnizează, pe de altă parte, informații prețioase deținute de serviciile secrete. Trump a fost convins de către CIA să continue ajutorul în acest fel, mai ales că frustrările președintelui american au tot crescut când a vâzut că Putin refuză să negocieze și că forțele ruse continuă să lovească orașele ucrainene.
Atacurile au avut un succes atât de mare încât, în anumite zile, rafinarea petrolului în Rusia a scăzut cu până la o cincime, ceea ce a redus exporturile și a dus chiar la o penurie de combustibil până și pe piața internă.
La sfârșitul lunii noiembrie, Ucraina a început și acea „campanie maritimă” împotriva flotei fantomă a Moscovei, o rețea clandestină de sute de nave care transportă "petrol sancționat", cu scopul de a menține economia rusă pe linia de plutire. Dar rușii au fost „pedepsiți” și aici.
- Kievul folosește drone navale cu rază lungă de acțiune, încărcate cu explozibili, pentru a face găuri mari în nave.
Potrivit oficialilor americani și ucraineni, CIA a asistat armata de la Kiev în aceste demersuri, în ciuda riscului de a provoca furia regimului lui Putin. Nu este clar însă când anume administrația Trump a aprobat misiunea privitoare la flota fantomă
O eroare critică, potrivit oficialilor și diplomaților citați, a fost faptul că Donald Trump și-a supraestimat relația cu Putin și capacitatea de a-l determina să se angajeze, în mod semnificativ, în negocieri. În ciuda faptului că și-a lăudat în repetate rânduri capacitatea de a pune capăt războiului „în 24 de ore”, republicanul a fost nevoit să recunoască, pe 28 decembrie, că nu a reușit să obțină niciun progres după aproape un an de negocieri.
