Zelenski merge în Statele Unite pentru a-i prezenta lui Donald Trump planul de pace. Deși liderul de la Kiev spune că documentul este gata în proporție de 90%, Trump avertizează că nu există nicio înțelegere fără acordul său.
Cei doi lideri se vor întâlni la Mar-a-Lago, clubul privat al președintelui american din Palm Beach, Florida, relatează Associated Press. Zelenski a declarat că cei doi intenționează să discute acorduri economice și de securitate și că va aborda „probleme teritoriale”, întrucât Moscova și Kievul rămân în dezacord profund cu privire la soarta regiunii Donbas din estul Ucrainei.
Zelenski vrea durată mai mare pentru acordul de pace
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru Axios că are pregătite cinci documente pe care vrea să le discute cu Donald Trump și speră ca până la întâlnire să fie gata și al șaselea.
Una dintre temele centrale este durata viitorului acord de pace. Partea americană ar propune un acord pe 15 ani, cu posibilitatea de reînnoire, însă liderul de la Kiev își dorește o perioadă mai lungă.
Un alt punct sensibil este situația teritoriilor ocupate. Ucraina propune înghețarea liniei frontului pe poziția actuală și respinge ferm ideea de a se retrage din porțiunea de teritoriu pe care o controlează încă în regiunea Donețk.
În cazul în care nu se va ajunge la un acord politic, Zelenski ia în calcul organizarea unui referendum național pentru aprobarea acordului de pace, pe modelul celui organizat în Marea Britanie pentru Brexit. Pentru organizarea acestuia, el solicită o încetare a focului de cel puțin 60 de zile și ar vrea ca la discuțiile programate duminică să participe și liderii europeni.
În prezent, Rusia controlează aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei. Regiunea Lugansk din Donbas se află aproape integral sub control rusesc, însă în Donețk rămâne o zonă importantă pe care rușii nu au reușit să o cucerească.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, având în vedere ritmul actual al conflictului, Rusia ar putea prelua această porțiune din Donețk abia în 2027. Este vorba despre o regiune de aproximativ 6.600 de kilometri pătrați, unde trăiesc circa 200.000 de ucraineni. Aici se află două orașe-cheie pentru apărarea Ucrainei, Sloviansk și Kramatorsk, protejate de cea mai amplă linie de fortificații a armatei ucrainene: peste 50 de kilometri de tranșee, sârmă ghimpată și câmpuri minate.
Rusia susține că teritoriul îi aparține deoarece majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de limbă rusă. Totuși, un sondaj realizat în primăvara acestui an arată că 82% dintre ucrainenii vorbitori de limbă rusă au o opinie negativă despre Rusia.
Zelenski, susținut de europeni și Canada înainte de întâlnirea cu Trump
Înainte să ajungă în SUA, liderul de la Kiev a făcut o escală în orașul canadian Halifax, unde a primit un sprijin puternic din partea europenilor și a Canadei în ajunul unei întâlniri cruciale cu omologul său american Donald Trump, notează AFP, preluat de Agerpres.
În cursul nopții de vineri spre sâmbătă, cu puțin timp înainte de călătoria președintelui ucrainean, atacuri aeriene rusești masive au vizat capitala Kiev și regiunea înconjurătoare, făcând doi morți, aproximativ 40 de răniți și lăsând peste un milion de locuințe fără electricitate. Furios, Zelenski a declarat că aceste noi bmbardamente arată că Rusia „nu vrea să pună capăt războiului”.
Mai târziu, în timpul unei videoconferințe între șeful statului ucrainean și principalii lideri europeni cheie, președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că aceste atacuri ilustrează „contrastul dintre dorința Ucrainei de a construi o pace durabilă și hotărârea Rusiei de a prelungi războiul pe care l-a început acum aproape patru ani”.
Țările europene, Canada, UE și NATO l-au asigurat pe Zelenski de „sprijinul lor deplin” înainte de discuțiile sale programate duminică, în Florida, cu președintele american, a declarat cancelarul german Friedrich Merz.
Putin vrea să fie păstrate câștigurile Rusiei și chiar mai mult
De partea cealaltă, Vladimir Putin a declarat public că își dorește ca toate zonele din cele patru regiuni-cheie cucerite de forțele sale, precum și Peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, să fie recunoscute drept teritoriu rus. De asemenea, el a insistat ca Ucraina să se retragă din unele zone din estul țării pe care forțele Moscovei nici măcar nu le-au capturat. Kievul a respins public toate aceste cereri.
Kremlinul mai vrea ca Ucraina să renunțe la candidatura sa de aderare la NATO. A avertizat că nu va accepta desfășurarea niciunor trupe din statele membre ale alianței și că le-ar considera „ținte legitime”.
Putin a mai spus că Ucraina trebuie să limiteze dimensiunea armatei sale și să acorde statut oficial limbii ruse – cerințe pe care le-a formulat încă de la începutul conflictului.
Consilierul prezidențial rus pentru politică externă, Iuri Ușakov, a declarat luna aceasta pentru cotidianul de afaceri Kommersant că poliția rusă și Garda Națională vor rămâne în părți din Donețk – una dintre cele două mari regiuni, alături de Lugansk, care formează Donbasul, chiar dacă acestea vor deveni zonă demilitarizată în cadrul unui posibil plan de pace.
Ușakov a avertizat că încercarea de a ajunge la un compromis ar putea dura mult timp. El a spus că propunerile Statelor Unite, care luau în calcul cererile Rusiei, au fost „înrăutățite” de modificările propuse de Ucraina și de aliații săi europeni.
Donald Trump s-a arătat într-o oarecare măsură receptiv la cererile lui Putin, susținând că președintele rus ar putea fi convins să pună capăt războiului dacă Kievul ar accepta să cedeze teritorii din regiunea Donbas și dacă puterile occidentale ar oferi stimulente economice pentru a readuce Rusia în economia globală.
