Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ale Ucrainei cu rachete și drone sâmbătă, înainte de ceea ce președintele Volodimir Zelenski a declarat a fi o întâlnire-cheie cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a elabora un acord care să pună capăt unui război de aproape patru ani, relatează Reuters.
Întreruperi de urgență ale curentului electric au fost implementate pe malul stâng al Kievului după un atac aerian rusesc peste noapte asupra capitalei ucrainene, potrivit celei mai mari companii private de electricitate din Ucraina, DTEK.
Totodată, administrația capitalei ucrainene a anunțat că peste 2.600 de clădiri rezidențiale, 187 de creșe și 138 de școli din Kiev au rămas fără căldură după atacul rus, în timp ce, la nivelul întregii regiuni Kiev, peste 320.000 de gospodării au rămas fără energie electrică, potrivit autorităților. Temperatura la Kiev oscila în jurul valorii de zero grade Celsius sâmbătă dimineața.
Înainte de atacurile din timpul nopții, Zelenski a declarat că discuțiile sale din Florida de duminică se vor concentra 'pe teritoriul care va fi controlat de fiecare parte după oprirea luptelor care au început în februarie 2022, odată cu invazia declanșată de președintele rus Vladimir Putin asupra Ucrainei, cel mai sângeros conflict din Europa de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
Explozii au răsunat la Kiev în timp ce unitățile de apărare antiaeriană ale Ucrainei au intrat în acțiune, iar armata a anunțat pe aplicația de mesagerie Telegram că sunt desfășurate rachete. Aviația ucraineană a informat că dronele rusești vizau capitala și regiunile din nord-est și sud.
O alertă de raid aerian a rămas în vigoare în capitală la aproximativ patru ore după ce a fost introdusă.
Autoritățile ruse nu au făcut niciun comentariu imediat cu privire la atacuri.
Chestiunile teritoriale, principalul obstacol
În contextul continuării luptelor, teritoriul rămâne principalul obstacol diplomatic. Un proiect de 20 de puncte din cadrul efortului condus de SUA pentru încheierea păcii este finalizat în proporție de 90%, le-a declarat Zelenski jurnaliștilor de la Kiev.
El a spus că un acord de garantare a securității între Ucraina și SUA este aproape gata - un element cheie după ce garanțiile din primii ani post-sovietici s-au dovedit lipsite de sens.
„Multe se pot decide înainte de Anul Nou”, a postat Zelenski pe rețelele de socializare.
Trump a afirmat că Statele Unite au fost forța motrice din spatele procesului.
Zelenski „nu are nimic până când nu îmi dau eu acordul”, a declarat președintele Statelor Unite pentru site-ul Politico. 'Așadar, vom vedea ce are', a adăugat el. 'Cred că va merge bine cu el. Cred că va merge bine cu Putin', a continuat Donald Trump, care a anunțat că intenționează să vorbească 'în curând' cu omologul rus.
Zelenski a declarat pentru Axios că SUA au oferit un acord pe 15 ani privind garanțiile de securitate, sub rezerva reînnoirii, dar Kievul dorește un acord mai lung, cu prevederi obligatorii din punct de vedere juridic, pentru a se 'proteja împotriva unei noi agresiuni rusești'.
Centrala nucleară Zaporojie și zona economică, alte chestiuni în dispută
Pe lângă teritoriu, un punct critic este controlul centralei nucleare ucrainene Zaporojie, cea mai mare din Europa, ocupată de Rusia în primele săptămâni ale războiului.
Moscova cere Ucrainei să se retragă din zonele din regiunea estică Donețk pe care trupele rusești nu au reușit să le ocupe în încercarea lor de a securiza întregul Donbas, care include și regiunea Lugansk.
Kievul dorește oprirea luptelor pe liniile actuale.
Conform acordului de compromis propus de SUA, o zonă economică liberă ar fi 'înființată' dacă Ucraina părăsește părți din regiunea Donețk, deși detaliile nu au fost încă stabilite.
Axios l-a citat pe Zelenski spunând că, dacă nu va putea convinge SUA să susțină poziția 'puternică' a Ucrainei în problema teritorială, este dispus să supună 'planul de 20 de puncte' unui referendum - atât timp cât Rusia este de acord cu un armistițiu de 60 de zile pentru a permite Ucrainei să se pregătească și să organizeze votul.
El a spus că dorește ca asupra Rusiei să fie exercitată o mai mare presiune.
Adjunctul ministrului de externe rus, Serghei Riabkov, a declarat că versiunea Kievului privind planul de 20 de puncte diferă de ceea ce Rusia discutase cu SUA, potrivit agenției de știri Interfax-Rusia.
Dar Riabkov și-a exprimat optimismul că lucrurile au ajuns la un 'punct de cotitură' în căutarea unei soluții.
Consilierul de politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a vorbit cu membri ai administrației Trump după ce 'Moscova a primit propuneri din partea SUA cu privire la un posibil acord de pace', a declarat Kremlinul vineri. Kremlinul nu a dezvăluit care este poziția Moscovei față de aceste documente.
Zelenski a vorbit cu aliați europeni înaintea deplasării în SUA
Zelenski a discutat vineri despre eforturile diplomatice de a realiza pacea în Ucraina cu mai mulți dintre aliații săi europeni, după ce a anunțat că va călători în SUA în acest weekend pentru a se întâlni cu președintele Donald Trump.
Pe conturile sale de socializare, Zelenski a informat că a purtat convorbiri telefonice cu cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul danez Mette Frederiksen, prim-ministrul eston Kristen Michal, și președintele finlandez Alexander Stubb.
De asemenea, președintele ucrainean a vorbit vineri cu prim-ministrul canadian Mark Carney și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
„În zilele următoare, se pot realiza multe lucruri atât bilateral între Ucraina și SUA, cât și cu partenerii noștri din Coaliția Voinței”, a insistat Zelenski, adăugând că 'în acest moment, Rusia este cea care tergiversează și încearcă să piardă timpul în negocieri'.
„Ucraina nu a fost niciodată și nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii și vom continua să lucrăm eficient pentru a ne asigura că toate documentele necesare sunt pregătite cât mai curând posibil”, a declarat el, referindu-se la propunerea de pace în 20 de puncte elaborată în comun de Kiev și Washington.
În declarațiile sale, Zelenski a subliniat importanța coordonării pozițiilor și a acțiunilor comune cu statele europene în fața unui potențial proces de pace.
Zelenski acuză Rusia că folosește teritoriul belarus pentru a ocoli apărarea ucraineană
Separat, Zelenski a declarat vineri că Rusia folosește blocuri de apartamente obișnuite pe teritoriul aliatului său, Belarus, pentru a ataca ținte ucrainene și a ocoli apărarea Kievului, a relatat Reuters.
Kremlinul a folosit teritoriul belarus pentru a lansa invazia Ucrainei din februarie 2022, iar Belarusul rămâne un aliat ferm, deși președintele Aleksandr Lukașenko a promis că nu va angaja trupe în conflict.
'Observăm că rușii încearcă să ocolească pozițiile noastre defensive de interceptare prin teritoriul Belarusului vecin. Acest lucru este riscant pentru Belarus', a scris Zelenski pe Telegram după o întâlnire cu reprezentanți ai Statului Major. 'Este regretabil că Belarusul renunță la suveranitatea sa în favoarea ambițiilor agresive ale Rusiei', a mai apreciat șeful statului ucrainean.
„Antene și alte echipamente sunt amplasate pe acoperișurile unor clădiri obișnuite cu cinci etaje, care ajută la ghidarea 'Shahed' (drone rusești de fabricație iraniană) către ținte din regiunile noastre vestice. Aceasta este o lipsă absolută de respect pentru viețile oamenilor și este important ca Minskul să înceteze să se joace cu asta”, a declarat Zelenski.
Ministerele Apărării din Rusia și Belarus nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.
Zelenski a declarat că, la întâlnirea cu reprezentanții Statului Major, s-a discutat și despre modalități de finanțare a dronelor interceptoare, pe care oficialii de la Kiev le consideră cele mai bune mijloace viabile din punct de vedere economic pentru a combate atacurile cu drone rusești, care au crescut în intensitate în ultimele luni.
Președintele a declarat că Statul Major al armatei ucrainene a fost însărcinat cu elaborarea unor modificări de strategie - în ceea ce privește respingerea atacurilor aeriene - 'pentru a apăra infrastructura și pozițiile din prima linie'.
Lukașenko a declarat luna aceasta că sistemul de rachete balistice Oreșnik al Rusiei, descris de Putin ca fiind imposibil de interceptat, a fost desfășurat în Belarus și a intrat în serviciu activ de luptă.
O evaluare realizată de doi cercetători americani, despre care Reuters a relatat vineri, a arătat că este foarte probabil ca Moscova să staționeze racheta hipersonică cu capacitate nucleară Oreșnik la o fostă bază aeriană din estul Belarusului, o evoluție care ar putea consolida capacitatea Rusiei de a lansa rachete către Europa.
