Președintele Nicușor Dan a anunțat, miercuri, că a semnat decretele pentru numirea șefilor marilor parchete. Propunerile fuseseră înaintate marți șefului statului de către ministrul Justiției, Radu Marinescu.
Astfel, au fost numiți în funcții prin decret prezidențial:
- Cristina Chiriac - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (procurorul general al României);
- Ioan-Viorel Cerbu - procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție;
- Codrin-Horațiu Miron - procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
Cine este Cristina Chiriac, noul procuror general al României
Cristina Chiriac a fost numită procuror general, având o experiență de aproximativ 17 ani în magistratură. A activat inițial la parchetele din Bârlad și Vaslui, iar din 2015 lucrează în cadrul DNA Iași, unde a devenit procuror-șef de serviciu în 2022.
A fost implicată în dosare importante, inclusiv organizarea flagrantului în cazul Dumitru Buzatu. În cadrul interviului pentru funcție, a subliniat că își dorește consolidarea Ministerului Public.
Potrivit declarației de avere din 2024, deține, împreună cu soțul său, mai multe proprietăți în Iași și Vaslui, economii de aproximativ 110.000 de euro și un împrumut de 80.000 de euro. Venitul anual declarat este de circa 63.000 de euro, potrivit Hotnews.
Nicușor Dan respinge acuzațiile la adresa Cristinei Chiriac
Președintele a răspuns criticilor apărute în spațiul public privind numirea Cristinei Chiriac, susținând că decizia s-a bazat pe consultări în interiorul sistemului judiciar.
„Am avut multe discuții încă din ianuarie, generale, informale, cu mulți procurori. În aceste discuții am pus mereu întrebarea: cine credeți că este cea mai bună structură teritorială DNA sau DIICOT. Cert este că la DNA era menționată tot timpul DNA Iași, iar la DIICOT, secția Timișoara. Și am fost foarte fericit că doamna Chiriac candidează”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a respins și informațiile apărute despre averea și activitatea acesteia.
„Am citit că are un milion de euro în cont. Nu are un milion, ci 10.000 de euro. Am citit că a ascuns probe în cazul Huși, nu le-a ascuns, ci le-a trimis la judecător”, a adăugat președintele.
Cine este Ioan-Viorel Cerbu, șeful DNA
Ioan-Viorel Cerbu a fost numit procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), fiind considerat un procuror cu experiență solidă atât în anchete, cât și în zona de management, potrivit Agerpres.
Acesta a activat în cadrul DNA și a ocupat inclusiv funcția de procuror-șef adjunct al instituției, fiind implicat în activitatea unor structuri importante ale Ministerului Public.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a motivat propunerea sa prin experiența profesională și capacitatea de a conduce eficient instituția.
„Îmbină cu măiestrie experiența și cunoștințele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar”, a transmis ministrul Justiției.
Potrivit acestuia, Cerbu are o experiență „foarte bogată” și rezultate importante atât în funcții de execuție, cât și în poziții de conducere, fiind capabil să valorifice experiența acumulată în cadrul DNA, Parchetului General și DIICOT.
Codrin-Horațiu Miron, la conducerea DIICOT
Codrin-Horațiu Miron a fost numit procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), fiind unul dintre procurorii cu experiență din interiorul instituției, potrivit Agerpres.
În prezent, acesta ocupă funcția de procuror-șef de serviciu în cadrul DIICOT Timișoara și are o experiență îndelungată în combaterea criminalității organizate.
Propunerea sa a primit aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii, votul fiind dat în unanimitate.
Ministrul Justiției a motivat alegerea prin profilul profesional al acestuia, descriindu-l drept un procuror cu „o solidă pregătire profesională” și cu o experiență relevantă în investigarea infracționalității economico-financiare și recuperarea prejudiciilor.
În cadrul audierilor, Miron a subliniat necesitatea adaptării DIICOT la noile forme de criminalitate și la evoluțiile din zona securității.
„Va trebui să fim extrem de vigilenți [...] pentru ca ecourile conflictelor internaționale să nu se repercuteze asupra României”, a declarat Codrin-Horațiu Miron în fața CSM.
Totodată, acesta a evidențiat principalele riscuri din domeniul securității naționale, precum radicalizarea și amenințările hibride, dar și nevoia de eficientizare a activității DIICOT în combaterea criminalității organizate.
Adjuncții numiți în funcții-cheie
- Marius Voineag - procuror adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
- Marinela Mincă - procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție;
- Marius-Ionel Ștefan - procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție;
- Alex-Florin Florența - procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Singura propunere transmisă de ministrul Justiției către șeful statului și care a fost respinsă de Nicușor Dan a fost cea a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici - pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Marți, Cristina Chiriac - propusă pentru funcția de procuror general, Marinela Mincă - propusă procuror-șef adjunct la DNA și Gill-Julien Grigore-Iacobici - pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT au susținut din nou interviurile la CSM.
Cei trei candidați participaseră la selecția pentru ocuparea unor funcții de conducere la marile parchete și primiseră aviz negativ din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.
