Urmărește Euronews România la cei mai importanți operatori de cablu TV din țară: Digi (canalul 66), Orange (canalul 106), Vodafone (canalul 410).

Bullying-ul, un fenomen care poate distruge vieți. România este pe locul trei în Europa la acest capitol

Publicat de: Euronews

De câte ori ați auzit că un copil are parte de bullying? De câte ori propriul copil a fost victimă sau agresor? Sau ce măsuri ați luat? Bullying-ul a devenit un fenomen pe care din păcate mulți îl cataloghează drept parte din viață, un mod de a învăța regulile lumii. Odată cu intrarea copiilor în colectivitate, riscă să devină o normalitate care însă are consecințe  extrem de grave. Trei din 10 elevi sunt amenințați cu bătaia de către proprii colegi, arată un studiu Salvați Copiii.  

Pe 30 ianuarie marcăm Ziua Internațională a Nonviolenței în școli. Ne amintim astfel că de 5 ani avem o lege care apără victimele, însă puțini știu de ea. Euronews vă prezintă o radiografie a bullying-ului din România. Soluții pe care specialiștii le-au pus pe masa autorităților și care astăzi pot fi salvarea din infern pentru copiii care duc singuri această povară, de teamă că nu vor fi înțeleși. 

Ce este bullying-ul? 

Bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale sau cibernetice săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială care se desfăşoară în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale. 

Așa definește legea din România bullying-ul. Cum îl definește însă un copil care simte umilința ori excluderea? 

Alesia Maria Gheorghe, elevă: ”Este un comportament care îi deranjează pe ceilalți și acei copii nu se lăsa până când nu îi fac să sufere și nu-i lasă în pace.” 

Cum afectează bullying-ul dezvoltarea psiho-socială a copilului

Alesia are 11 ani, iar în ultimii patru a fost victima bullying-ului, aproape zi de zi. Un talent muzical descoperit în clasa întâi și faptul că o învățătoare a vrut să o sprijine pe acest drum a dus la reacții neașteptate din partea altor copii și chiar a părinților lor. Unii au înțeles demersul învățătoarei ca pe un favoritism. Consecințele le-a suportat Alesia. 

Alesia Maria Gheorghe, elevă: ”Vorbeau urât cu mine, erau foarte rai , nu mă băgau în seamă, pur și simplu la un moment dat se făcuse grupulețe, unii copii care nu mă suportau deloc nu vorbeau cu mine, nici bună nu voiau să spună. La vârsta asta ai nevoie de prieteni, să vorbești cu ei, să ai prieteni mulți și la mine nu a fost așa.”

Ar fi vrut să spună STOP dar era prea târziu. Mama ei s-a văzut pusă în fața unei situații pentru care nu era pregătită. 

Roxana Gheorghe, mama Alesiei: ”Când Alesia mea venea acasă și plângea, plângeam și eu cu ea și-mi spunea ”mami eu nu mai vreau să merg la școală, mâine mă muți, mâine eu nu mai merg la școală și vreau să mă muți din acea școală”, eu o sunam pe domnișoara învățătoare și mă liniștea de fiecare dată, pentru Alesia a fost a doua mama. Știu prin ce-am trecut cu ea, a fost greu și încă mai trecem.” 

Fetița este acum în clasa a 5-a, înconjurată zilnic de aceiași colegi. Așa că s-a refugiat în muzică. Acolo e lumea în care ea cântă pentru oameni și pentru zâmbetul pierdut. De cele mai multe ori bullying-ul începe de la o tatonare a raportului de putere. În funcție de răspuns, agresorii vor ști cu cine își pot duce jocul mai departe, spun psihologii. 

Gabriela Maalouf, psihoterapeut: ”Cu siguranță nu pot să-l duc cu cel care își cunoaste valoarea și spune ”stop nu te joci cu mine” și o să-l joc cu cel care este obișnuit cumva să fie o victimă. Din păcate la copilul cu comportament de agresor poate să fie învățată prin violență asupra lui , adică a fost poate bătut, agresat, umilit, obișnuit cu stilul ăsta de violență și atunci el aduce replica, practic comportamentul în care el a trăit și în celelalte medii în care merge. Și la copilul cu atitudine de victimă se întâmplă cam același lucru. Ce am văzut când este un conflict? Părinții mei pleacă capul în jos și nu-și iau apărarea.” 

Unul din doi copii, victimă a bullying-ului

Raportul celor de la Salvați Copiii arată că anul trecut, trei din patru copii au fost martori ai acestor situații și unul din doi a fost victimă. La nivel european, România se clasează pe locul trei privind fenomenul de bullying, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Îngrijorător este că unu din patru profesori nu vad nimic în neregulă cu comportamentele de hartuire, tachinare sau umilire dintre elevi. Abia în 4% din cazurile de agresiune intervine un adult. 

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii: ”Din păcate, acest fenomen afectează toți copiii, indiferent că ești victimă sau agresor. Efectul este devastator pentru toți copiii pentru ca am avut în terapie la noi copii care au avut tentativa de suicid.” 

Iar ca să nu se ajungă aici e important să ne petrecem timp de calitate în familie și să observăm cele mai mici schimbări de comportament. Insomnii, apetit alimentar modificat sau dorință de izolare. Sunt primele semnale de alarmă. 

Legea anti-bulliyng, în vigoare din 2019

Legea care definește, previne și interzice bullying-ul în spațiile destinate învățământului a intrat în vigoare în 2019. Fiecare școală ar trebui să aibă un comitet anti-bullying, din care să facă parte directorul școlii, consilierul şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, reprezentanţi ai elevilor, un părinte și reprezentanţi ai autorităţilor locale. La primul caz de agresiune ar trebui să se declanșeze un mecanism de sesizare anonimă a faptelor de violenţă. 

Monica Popescu, PR manager Asociatia Părinților Isteți: ”În primă fază o semnalezi cadrului didactic, este primul om, prima linie cu care legea spune că trebuie să vorbești. Cadrul didactic în funcție de gravitate, accesează, cum spune legea, merge la director, se face comisia, se merge la protecția copilului se accesează toți cei care sunt obligați prin lege să reacționeze.”

Iar pentru ca lucrurile să fie și mai clare, Asociația a dezvoltat o aplicație gratuită. ”Educație fără Bullying” poate fi accesată de copii, părinți sau profesori. Fiecare categorie are mesaje video în limbajul specific.

Diferența între bullying și cyberbullying

Pandemia care ne-a izolat în case, a potențat și fenomenul de cyberbullying. Spre deosebire de bullying-ul clasic, care se oprește la ușa casei, cel din mediul online este continuu și intră în cel mai sigur spațiu – la tine în cameră. Specialiștii spun că cele mai periculoase sunt grupurile de whatsapp, pentru că acolo colegul răutăcios își poate continua agresiunea la nesfârșit.

Claudia Oprescu, coordonator Ora de Net Salvați Copiii: ”Nota dramatică este că acești copii nu au apelat la adulți de încredere, sub doi copii din zece au apelat la cineva cu intenția de a-i ajuta, pentru că se tem că vor fi rușinați, că vor fi pedepsiți și că li se va lua accesul la internet. Ori să iei unui copil accesul la internet, să-i interzici să mai intre este ca și când ai opri lumea.”

Studiile arată că cei mici petrec în medie mai mult de patru ore în fața ecranului fără supravegherea unui adult și că 40% dintre ei au fost victimele acestui fenomen în 2023. În plus vârsta medie de la care încep să utilizeze ecrane a scăzut până la opt ani. 

În condițiile în care whatsapp-ul de pildă are în regulament limita minima de 16 ani. Și de data aceasta, tot noi adulții trebuie să aflăm– Când copilul este în cameră, pe telefon, unde e el de fapt? Acasă sau pe internet? Tot noi adulții trebuie să ne întrebăm copiii cum a fost la școală dar și cum a fost în online, ce mesaje au mai primit?  Iar dacă suntem martorii unei agresiuni, să arhivăm discuțiile și să cerem ajutor. 

Codul Penal incriminează hărțuirea, amenințarea sau șantajul, iar minorul care a împlinit 16 ani poate fi inclusiv privat de libertate.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE