Peste jumătate din orașele mici, dar și 15% dintre comune nu mai au numărul de locuitori necesar pentru a permite clasificarea și, implicit, funcționarea lor în aceste categorii de unități administrativ-teritoriale. Realitatea demografică ce apare într-un studiu al Curții de Conturi, la sfârșitul anului trecut, contribuie la incapacitatea multora din primăriile acestor localități să-și finanțeze, din venituri, propriile cheltuieli.
Peste jumătate dintre acestea nu mai au numărul legal de locuitori
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: „În țara noastră există, în prezent, aproape 3.300 de UAT-uri, adică municipii, orașe și comune. Din acestea, 339 au fost create în primii 15 ani de după Revoluție. Dar evoluțiile socio-economice, coroborate cu scăderea ratei natalității, au făcut ca, în aceste UAT-uri, să se petreacă un adevărat exod, iar în acest moment, se confruntă cu o criză demografică, în condițiile în care aproape jumătate din numărul acestora au o populație redusă.
Iar această evoluție demografică face să se pună în discuție inclusiv statutul unor orașe mici și comune, în condițiile în care acest raport al Curții de Conturi, pornind de la statisticile din anul 2024, relevă că, acum, din totalul de 216 orașe mici, 119 nu mai îndeplinesc criteriile minimale de a avea peste 10.000 de locuitori, în timp ce, în cazul comunelor, 432 nu mai au acel număr minimal de 1.500 de locuitori.
Pe lângă această problemă a statutului, această situație creează dificultăți, la capitolul funcționalități, primăriilor care depind, din ce în ce mai mult, de banii de la bugetul central de stat. Pentru că, potrivit acelorași date, doar 34% din orașele mici au putut să-și finanțeze, cu peste 50% din veniturile proprii, cheltuielile de funcționare, în timp ce, la nivelul comunelor, procentul este de doar 27%.
Iar asta a făcut ca, la capitolul cheltuieli cu propriul personal, doar 34% din comune să aibă capacitatea de a-și asigura finanțarea din propriile venituri, în timp ce 76 din orașele mici au bani din veniturile proprii pentru a-și asigura necesarul pentru plata salariilor. Dar reprezentanții Curții de Conturi avertizează că această situație de agravează de la an la an și atrag atenția că multe din aceste primării de orașe mici și comune vor avea probleme din ce în ce mai mari de funcționalitate și de a crea performanțe la capitolul servicii publice în viitorul apropiat.
Ei mai atrag atenția și asupra faptului că actualul cadru legislativ necesar pentru schimbarea statutului administrativ al unei localități este dificil și că, rareori, cineva care inițiază un astfel de demers poate să și reușească să transforme statutul din oraș în comună sau să se comaseze mai multe comune într-un oraș mai mare, din cauza rigorilor prevăzute în actuala lege a referendumului local.
Situația e cunoscută de reprezentanții coaliției, care au tot discutat pe marginea așa-numitei reforme teritorial-administrative și despre problema comasării unor localități, ridicării sau coborârii în rang, tocmai pentru a se asigura veniturile necesare din impozite și taxe locale, astfel încât acestea să-și reducă dependența față de bugetul central de stat".
Reacția ministrului Cseke Attila, despre o eventuală reformă
Ministrul Dezvoltării Regionale, Cseke Attila, recunoaște că e necesară o modificare a legii după care sunt împărțite localitățile din România și a celei privind finanțele publice locale. În direct la Euronews, Cseke Attila s-a ferit să de dea un un termen pentru aceste modificări.
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării Regionale: „Este corectă, este prezentă și în analiza Ministerului Dezvoltării afirmația că aceste criterii - inclusiv criteriul demografic - pentru statutul unităților administrativ-teritoriale, nu mai corespund realității. Și noi am făcut o primă analiză. Criteriul demografic trebuie redus și, cel mai important lucru, după reducerea acestui criteriu demografic, el trebuie aplicat, ceea ce înseamnă că cine îndeplinește acest criteriu și celelalte criterii pentru a avea statut de municipiu, să fie municipiu. Cine nu, acela trebuie să vină într-un rang inferior."
Reporter: „O modificare a criteriilor demografice se poate regăsi în ceea ce pregătiți de câteva săptămâni bune și care se va concretiza, poate, într-un pachet cu numărul trei?"
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării Regionale: „Eu n-aș mai dori să avansez termene, pentru că vedeți, cu acest pachet, în ce stadiu suntem. Noi suntem pregătiți să facem acest pas legat de pachetul de care discutăm. Din punctul nostru de vedere, o clarificare a criteriilor necesare pentru îndeplinirea unui anumit statut al unei UAT ar fi necesară. Avem astăzi și criterii în legea 351 care nu pot fi cuantificate și nu sunt culese ca și informații statistici nici de Institutul Național de Statistică. Deci noi trebuie să periem din aceste criterii. Dacă dorim, putem să introducem și altele, dar important e ca ele să fie aplicabile."
Statisticile Curții de Conturi
Statisticile prezentate de raportul Curții de Conturi zugrăvesc o realitate a contrastelor în ceea ce privește dezvoltarea localităților. Cele mai afectate sunt orașele mici și comunele care suferă din cauza lipsei unor dotări esențiale pentru bunăstarea locuitorilor.
Comunitățile mai mici ar trebui să aibă acces la aceleași categorii de servicii publice, infrastructură și dotări de care beneficiază locuitorii din marile orașe, potrivit legii. Însă niciuna nu respectă în totalitate acest criteriu. Un singur lucru le leagă din perspectiva dotărilor: atât în orașele mici, cât și în comune există biserici.
În schimb, dacă ne uităm la capitolul educație, vedem cu ce dificultăți se confruntă oamenii din aceste localități. De exemplu, în orașele de până la 3.000 de locuitori nu există creșe, iar 40% dintre ele nu au licee. Iar 16% dintre comunele cu o populație mai mică de 1.500 de locuitori nu au școli gimnaziale.
Raportul Curții de Conturi semnalează nivelul scăzut al infrastructurii de sănătate din aceste comunități. Peste 80% dintre orașele mici nu dispun de spitale generale și maternități, iar oamenii sunt nevoiți să parcurgă peste 20 de kilometri pentru a beneficia de servicii medicale.
În comune, situația este și mai gravă. 12% dintre acestea nu au cabinete de medicină de familie, 50% nu au cabinete stomatologice, iar 24% nu au farmacii. Comunele au, în schimb, mulți asistenți personali pentru persoanele cu handicap, cam 55% din totalul personalului angajat în primării, față de 30% în orașe. În perioada 2021-2023, numărul lor a crescut cu 7%, iar plățile, cu 38%.
În ceea ce privește accesul la rețelele de apă din zonele rurale, 37% dintre comunele sub 1.500 de locuitori nu au alimentare cu apă și 80% nu au servicii de canalizare.
