O Evaluare națională după modelul francez al „examenului de Brevet”, în care elevii sunt testați pe tot parcursul anului la mai multe materii. Asta și-ar dori ministrul Educației Daniel David la clasa a VIII-a.
Însă, în Franța, acest examen nu are miza alegerii unui liceu bun și nu duce la o ierarhizare a elevilor.
Diploma Națională de Brevet se susține de către elevi la vârsta de 15 ani
În Franța, Diploma Națională de Brevet se susține de către elevi la vârsta de 15 ani, la finalul clasei a IX-a, care este cuprinsă în ciclul gimnazial. Liceul în Franța începe din clasa a X-a și durează trei ani.
Diploma Națională de Brevet se susține la patru probe: trei dintre ele sunt scrise și a patra probă este una orală. Există proba de franceză, de matematică, de istorie și geografie și o probă de științe scrisă. Iar la examenul oral, elevii trebuie să vorbească timp de 15-20 de minute în baza unui proiect pe care-l pregătesc în avans.
Examenul este susținut la patru probe
Simon Valette, directorul Liceului Francez: „Trebuie să aibă toate cunoștințele de bază, necesare, dar și toate competențele, adică știu să realizeze niște lucruri: să vorbească bine, să lucreze în grup, să facă experimente, să facă sport, să se autoevalueze. Nu sunt doar cunoștințe teoretice, este și ce știu efectiv să facă, asta înseamnă brevetul”.
Cea mai lungă probă scrisă este cea de franceză, care durează 3 ore, iar restul sunt de două ore sau o oră.
Hugo Leurent, elev la Liceul de Francez: „Particularitatea brevetului este că se întinde pe tot anul fiindcă este o testare constantă și, de principiu, nu ne alegem materiile, cu excepția științelor, care au mai multe componente. Însă alegem doar două dintre ele pentru testare”.
Particularitatea brevetului este că se întinde pe tot anul fiindcă este o testare constantă”
Florence Lapierre-Saidi, profesoară de Biologie și Științele Naturii: „La științe, programa are trei teme principale: Pământul, acțiunile omului și mediul înconjurător. A doua este evoluția vieții. A treia este corpul uman și sănătatea. În cazul capitolului despre științele vieții și ale Pământului, vorbim de o cunoaștere experimentală. Trebuie să învețe să facă experimente, să știe să urmeze un protocol de laborator, să-și pună întrebări, să formuleze ipoteze și să poată face un experiment, să observe la microscop sau să poată citi documente pentru a răspunde la întrebări”.
Interdisciplinaritatea aceasta este prezentă și materiile de Uman. Spre exemplu, proba de istorie și geografie mai are și capitole de educație civică și morală. Elementele acestea se punctează diferit la evaluare.
„Nu este o notă care condiționează sau ierarhizează elevii pentru liceu”
Letiția Pop Enache, profesoară de istorie, geografie și educație civică: „În cazul materiei mele, istorie-geografie, sunt trei exerciții: unul de istorie, unul de geografie, unul de educație morală și civică. Primele două au câte 20 de puncte, iar al treilea valorează 10 puncte, deci 60 de puncte în total. La matematică și franceză, numărul maxim de puncte este de 100, mai sunt și puncte pentru proba orală. Dar nu este o notă care condiționează sau ierarhizează elevii pentru liceu”.
Trei calificative: „suficient”, „bine” și „foarte bine”.
Elevii trebuie să obțină un minimum de 400 de puncte din totalul de 800 de puncta pentru a primi diploma de brevet. Pe aceasta este trecut unul din trei calificative: „suficient”, „bine” și „foarte bine”.
Daria Băncilă, elevă la Liceul Francez: „Este un examen care ne pregătește să ne gestionăm timpul, stresul. Este pentru prima dată când trebuie să ne descurcăm într-un timp limitat să răspundem la întrebări. Din punctul meu de vedere, cea mai grea probă, care durează trei ore, este la limba franceză”.
Hugo Leurent, elev la Liceul de Francez: „Există mai multe tipuri de exerciții. Spre exemplu, la franceză există exerciții de un anumit tip la gramatică și competențele de înțelegere a textului pe care trebuie să le pui în valoare. Nu este, însă, ca în sistemul românesc care are modele anume. Spre exemplu, nu putem învăța pe de rost comentarii de text. Noi trebuie să gândim propriul nostru comentariu pentru un text”.
Ministrul Educației dorește schimbarea Evaluării Naționale
Ministrul Educației, Daniel David, a lansat public ideea unei schimbări majore a Evaluării Naționale. În loc de un examen cu două probe, acesta ar putea deveni, chiar de anul viitor, după modelul francez, o testare la mai multe materii care pot avea o pondere diferită la media finală în funcție de specializarea pe care o doresc elevii la liceu.
