Biletele de tren se scumpesc începând de astăzi, cu până la 10%, odată cu actualizarea prețurilor în funcție de rata inflației și cu aplicarea noului mers al trenurilor. Majorările sunt similare cu cele aplicate în fiecare an în luna decembrie, când CFR revizuiește tarifele și programul de circulație.
Concret, un bilet pe ruta București–Brașov, la clasa a doua, costă acum 75 de lei, față de 68 de lei anterior, iar la clasa întâi prețul a crescut la 108 lei, de la 73 de lei. O călătorie spre Constanța ajunge la 93 de lei, iar un drum mai lung, până la Iași, costă acum 140 de lei.
Odată cu aplicarea noului mers al trenurilor, vor circula zilnic aproximativ 1.150 de garnituri, dintre care 52 de trenuri internaționale. Au fost reintroduse legăturile directe între București și Budapesta, respectiv București și Viena.
Părerile călătorilor sunt împărțite, mulți fiind nemulțumiți de scumpiri, mai ales în contextul majorărilor anterioare. Merită amintit că și la 1 august a fost aplicată o creștere de preț, ca urmare a majorării TVA de la 19% la 21%.
Rodrigo Maxim, președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, a explicat pentru Euronews România principalele motive ale scumpirilor.
„Scumpirea biletelor de tren este consecința faptului că Guvernul României nu mai consideră transportul feroviar un serviciu social și nu mai dorește să compenseze creșterea costurilor. Vorbim despre majorări la motorină, la energia electrică, la serviciile de mentenanță și la piesele de schimb. Toate aceste costuri sunt transferate în prețul biletului”, a menționat Rodrigo Maxim.
Ce înseamnă scumpirea pentru pasageri
Rodrigo Maxim explică faptul că pasagerii nu vor vedea îmbunătățiri ale serviciilor, deoarece majorările acoperă doar costurile crescute din sistem.
„Nu, pasagerul nu primește nimic în plus. Aceste majorări nu aduc servicii suplimentare, ci acoperă strict scumpirile în lanț pe care le-am menționat. Sistemul feroviar este obligat să suporte aceste costuri”, a explicat specialitul.
Acesta a mai amintit și că anul trecut au fost anulate peste 300 de trenuri din cauza lipsei unei compensații reale din partea statului. Compensația ar trebui să acopere o parte din costurile generate de scumpirile externe, neimputabile operatorilor sau călătorilor.
Chiar dacă transportul rutier reprezintă o alternativă, sindicatele susțin că și acolo costurile cresc.
„Statul nu mai vrea să susțină transportul feroviar ca serviciu social. Lipsa unei strategii pe termen lung a dus la subfinanțarea infrastructurii și a operatorilor feroviari”, a declarat Rodrigo Maxim.
În timp ce în Uniunea Europeană trenul este promovat ca mijloc de transport ecologic și sigur, România rămâne în urmă la viteze comerciale din cauza infrastructurii degradate.
Ce aduce noul mers al trenurilor pentru 2026
Noile trenuri electrice introduse ar trebui să aducă un plus de confort pasagerilor, dar călătorii mai rapide. În realitate, viteza lor reală depinde foarte mult de infrastructura feroviară, care rămâne principala problemă.
„Trenurile noi vin, într-adevăr, cu un nivel mai ridicat de confort pentru călători. Însă viteza de circulație este dată de starea infrastructurii. Pe calea ferată au apărut foarte multe restricții și limitări de viteză. Este momentul ca Guvernul României să investească serios atât în infrastructura feroviară. În Europa se circulă cu viteze de peste 160 km/h, iar pe liniile de mare viteză chiar și cu 300–350 km/h. Gândiți-vă ce ar însemna și pentru România: traversarea țării în două ore și orientarea majorității călătorilor către transportul feroviar. Atât timp cât infrastructura este subfinanțată, operatorii sunt subcompensați, iar costurile sunt transferate integral către pasageri, vom vedea scumpiri an de an”, a conchis Rodrigo Maxim, președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România.
