La Bienala de Artă de la Veneția, artiștii abordează teme precum războiul, schimbările climatice și fragilitatea umană prin intermediul unor instalații captivante și provocatoare.
Teme globale, la Bienala de Artă de la Veneția
De la clopotul uman al Florentinei Holzinger până la covoarele zburătoare inspirate de drone ale artistului Pavel Brăila din Republica Moldova, pavilioanele din acest an estompează granița dintre distopie și speranță, invitând vizitatorii să-și imagineze noi modalități de a-și manifesta grija față de semeni, de a supraviețui și de a coexista.
În pavilionul Japoniei, artistul de performance Ei Arakawa-Nash a creat opera „Grass Babies, Moon Babies”.
Vizitatorii se plimbă prin expoziție în timp ce leagănă și îngrijesc păpuși care cântăresc câte 5,5 kilograme fiecare, făcând experiența să pară cât mai reală posibil.
Inspirat de recenta sa experiență personală ca tată al unor gemeni, artistul plasează îngrijirea copiilor și a persoanelor dependente în centrul proiectului.
Ei Arakawa-Nash, artist, performer: „A ține un bebeluș în brațe este, desigur, un mesaj de pace. Cred că este un gest simbolic, dar și unul foarte fizic. Având în vedere situația din lume, consider că ideea de grijă este un mesaj foarte puternic pe care îl putem transmite vizitatorilor”.
Iar astăzi, copiii se numără printre principalele victime ale conflictelor care aprind lumea.
Proiectul Republicii Moldova la Bienală. „În a o mie și a doua noapte”, lucrarea artistului Pavel Brăila
Războiul, în special conflictul din Ucraina, a inspirat „În a o mie și a doua noapte”, lucrarea lui Pavel Brăila pentru Pavilionul Moldovei.
În interiorul unui spațiu bisericesc, vizitatorii sunt cufundați în întuneric, în timp ce sunetul dronelor devine din ce în ce mai neliniștitor.
Pavel Brăila, artist vizual: „Primul lucru este sunetul care, de exemplu, atunci când intri în spațiu, am vrut ca oamenii să conștientizeze pericolul. Pentru că, în zilele noastre, dronele au devenit una dintre cele mai importante arme și au schimbat complet strategia de război, cum nu s-a mai întâmplat niciodată. Nu mai folosești soldați sau tancuri. Folosești drone și, cu un obiect mic, poți provoca pagube uriașe.”
Proiectul este curatoriat de Adelina Luft și prezentat în Cappella Santa Veneranda. Alegerea unui spațiu cu conotații religioase întărește ideea mesajului artistic.
Adelina Luft, curatoarea proiectului: „Nu este doar un spațiu de expoziție, cât este parte din lucrare, îi dă o altă semnificație și aceasta a fost și intenția artistului, echipei artistice, să avem un spațiu unde să creăm acest contrast, să existe o apăsare, ce înseamnă lucrarea cu sunet, drone, cât și ceea ce comunică spațiul sacru al capelei. În esență avem același mesaj, este un mesaj de pace, de speranță, de a gândi un viitor comun.”
Și asta face și religia. Până la urmă există acest mesaj și din partea Vaticanului, și din partea membrilor bisericilor din lume, de a înceta războaiele”.
Pavel Brăila, artist vizual: „De aceea luăm instrumentele războiului și le transformăm, le schimbăm sensul, le transformăm în mașini care (pot) transporta umanitatea, aș spune, într-un loc sigur, într-un loc mai bun.”
La Bienala de Artă de la Veneția, lumile posibile și viitorul coexistenței se află, de asemenea, în centrul expoziției colective găzduite în Pavilionul Nordic, care reprezintă Suedia, Norvegia și Finlanda.
Artiștii Klara Kristalova, Benjamin Orlow și Tori Wrånes prezintă „Câți îngeri pot dansa pe vârful unui ac?”, o reflecție asupra coexistenței dintre corpuri, sisteme și perspective într-o epocă marcată din ce în ce mai mult de diviziuni sociale, ecologice și geopolitice.
Într-o Bienală în care geopolitica influențează puternic dezbaterea din cadrul ediției din acest an, arta reflectă vremurile în care trăim și încearcă să pună întrebări despre lumea în care ne-am dori să trăim.
