Urmărește Euronews România la cei mai importanți operatori de cablu TV din țară: Digi (canalul 66), Orange (canalul 106), Vodafone (canalul 410).

Ungaria și Turcia, ultimele două bariere în calea aderării la NATO pentru Finlanda și Suedia

Publicat de: Euronews

După trei luni, 28 din cele 30 de state NATO au ratificat în parlamentele naționale modificările aduse tratatului care ar aproba aderarea Finlandei și Suediei; în timp ce 24 de națiuni au depus deja noile documente la Washington. Există două state care s-au împotrivit: Ungaria și Turcia.

„O decize de neînțeles și nejustificată”

În septembrie, ministrul finlandez de externe a declarat că omologul său ungar a promis că va continua ratificarea și i-a asigurat pe finlandezi că nu există obiecții la aderarea Finlandei sau a Suediei. Cu câteva săptămâni mai devreme, la sfârșitul lunii august, ministrul ungar al dezvoltării regionale Tibor Navracsics a vizitat Helsinki și le-a spus parlamentarilor finlandezi că țara sa va ratifica fără întârziere cererea de aderare la NATO.

„Ungaria susține aderarea Finlandei la NATO, dar procesul de ratificare în parlamentul ungar este încă în curs de desfășurare”, se arăta atunci într-un comunicat de presă al guvernului finlandez.

Cu toate acestea, săptămâna aceasta, politicienii Fidesz ai lui Viktor Orbán au blocat introducerea în parlament a unei moțiuni care ar fi accelerat votul privind procesul de aderare la NATO atât pentru Finlanda, cât și pentru Suedia, într-o mișcare care a atras critici dure din partea opoziției.

„Este o decizie de neînțeles și nejustificată. Finlanda și Suedia sunt parteneri angajați ai NATO, au fost implicate în programul Parteneriatului pentru Pace al Alianței încă din 1994 și au jucat și joacă un rol activ în operațiunile de sprijinire a păcii conduse de NATO în trecut și în prezent”, a declarat Bertalan Tóth, deputatul maghiar care a încercat să introducă moțiunea.

Discutarea procesului de aderare se află încă, teoretic, pe agenda Parlamentului ungar. Cu toate acestea, nu a fost stabilită nicio dată, ceea ce înseamnă că, deocamdată, chestiunea este în plan secundar. 

Ce înseamnă acest lucru pentru Finlanda și Suedia?

În culisele de la Helsinki și Stockholm, va exista un anumit grad de frustrare în rândul miniștrilor și oficialilor, crezând că au ajuns atât de departe cu aderarea la NATO, doar pentru a fi blocați la ultimele obstacole.

„S-ar putea să nu fie prea multe lucruri pe care Finlanda să le poată face în această privință. Posibil ca Fidesz să spere să lege apartenența Finlandei și Suediei la NATO de recenta propunere a Comisiei Europene de a îngheța fondurile pentru Ungaria din cauza preocupărilor legate de statul de drept”, a declarat Minna Ålander, cercetător la Institutul finlandez pentru afaceri internaționale din Helsinki pentru Euronews.com.  

Cazul Turciei pentru a trage de timp în ceea ce privește aderarea la NATO a Finlandei și Suediei este mai complex decât cel al Ungariei. Inițial, turcii au dat de înțeles că sprijină candidaturile la NATO: într-o convorbire telefonică între președintele Erdogan și președintele Niinistö la începutul lunii aprilie, finlandezii au primit asigurări că nu vor exista probleme.

După doar o lună, Turcia a dat înapoi, prezentând o listă de motive pentru care cele două națiuni nordice nu pot adera la NATO, inclusiv presupusul sprijin pentru grupuri pe care Ankara le consideră organizații teroriste.

În apropierea summitului NATO de la Madrid de la sfârșitul lunii iunie și, după o diplomație intensă cu ușile închise, Turcia a ajuns la un acord pentru a sprijini aderarea, inclusiv prin stabilirea unor discuții tripartite pentru a rezolva orice probleme. Aceste discuții au început în Finlanda în august și se așteptau să continue în toamnă, dar la începutul lunii, Erdogan a frânat aprobarea ofertelor - din nou.

La deschiderea parlamentului de la Ankara, la 1 octombrie, el le-a spus legislatorilor că, dacă Finlanda și Suedia nu își respectă „promisiunile” pe care le-au făcut Turciei în materie de securitate și terorism, atunci va bloca candidaturile lor la aderare.

„Ne vom menține poziția noastră principială și hotărâtă în această chestiune până când promisiunile făcute țării noastre vor fi respectate”, a declarat Erdogan.

Armament pentru Turcia

Turcia încă speră să primească undă verde pentru a cumpăra avioane de vânătoare F-16 americane - și ar putea să încerce să folosească decizia NATO din Finlanda și Suedia pentru a face presiuni asupra americanilor în vederea aprobării unui acord. Un comandant militar turc de rang înalt a declarat recent că, dacă nu se va încheia un acord privind F-16, Turcia ar putea cumpăra în schimb avioane de război noi din Rusia.

„Interesele strategice ale Turciei s-au îndepărtat din ce în ce mai mult de restul alianței [NATO]”, a declarat Toni Alaranta, specialist în Turcia la Institutul finlandez pentru Afaceri Internaționale, într-un document de informare recent.

„Este greu să scăpăm de concluzia că elitele politicii externe a țării sunt extrem de îndoielnice dacă este în cele din urmă în interesul Turciei să sprijine extinderea NATO într-un moment în care Turcia încearcă cu hotărâre să continue politica de echilibrare între Occident și Rusia”, a scris Alaranta.

El a mai spus că s-ar putea argumenta că Turcia vede mai multe aderări nordice la NATO ca pe un element potențial perturbator, „tensionând și mai mult relația dintre Occident și Rusia”. Cu toate acestea, el a concluzionat că Turcia va aproba în cele din urmă aderarea Finlandei și Suediei. Ar putea fi doar o chestiune de timp și de influență.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE