Schimbările climatice au intensificat temperaturile din Europa în această vară, provocând 16.500 de decese suplimentare, potrivit celor mai importanți climatologi și epidemiologi, scrie Euronews.com.
Un nou studiu, care a analizat 854 de orașe europene, arată că schimbările climatice au fost responsabile pentru 68% din cele 24.400 de decese atribuite căldurii extreme, ridicând temperaturile cu până la 3,6°C.
Cercetătorii de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine, care au condus analiza, avertizează că aceste cifre reprezintă doar o parte din realitate. Orașele analizate însumează doar 30% din populația Europei.
Studiul vine după o altă analiză publicată la începutul anului de aceeași echipă, care arăta că schimbările climatice ar fi putut tripla numărul de decese din valul de căldură din iulie 2025.
Unde au fost cele mai multe decese cauzate de căldură?
Țările cel mai grav afectate de un singur val de căldură au fost România, Bulgaria, Grecia și Cipru. Între 21 și 27 iulie, temperaturile au fost cu până la 6°C peste media obișnuită, provocând aproximativ 950 de decese – adică 11 decese pe zi la un milion de locuitori.
Cele mai multe decese raportate în capitale, raportat la populație, au fost la Roma, Atena și București. Autorii studiului subliniază că, pe lângă temperaturile extreme, contează și factori precum nivelul de pregătire al autorităților, structura demografică și poluarea aerului.
La nivel total, schimbările climatice au fost responsabile pentru:
- 4.597 de decese în Italia (cea mai mare cifră din Europa)
- 2.841 în Spania
- 1.477 în Germania
- 1.444 în Franța
- 1.147 în Marea Britanie
- 1.064 în România
- 808 în Grecia
- 552 în Bulgaria
- 268 în Croația
„Valurile de căldură sunt ucigașii tăcuți”
Deși unele cazuri au atras atenția presei – precum moartea unei femei de 51 de ani, lucrătoare la salubritate în Barcelona, sau a unui muncitor în construcții de 47 de ani din Italia – majoritatea deceselor trec neobservate.
Victimele sunt, de regulă, persoane cu boli cardiace, respiratorii sau renale, agravate de temperaturile extreme.
„Valurile de căldură sunt ucigași tăcuți. Majoritatea deceselor se produc în case și spitale, în rândul pacienților cu probleme medicale existente, dar căldura rar apare pe certificatul de deces”, explică Dr. Garyfallos Konstantinoudis, lector la Imperial College London.
Cine suferă cel mai mult
„Căldura nu ucide în mod egal”, spune Dr. Akshay Deoras, cercetător la University of Reading.
Peste 80% dintre decesele în exces s-au produs în rândul persoanelor de peste 65 de ani. Cei de peste 85 de ani au reprezentat 40% din totalul victimelor.
Europa, cel mai rapid continent care se încălzește, are și o populație îmbătrânită: până în 2100, se estimează că persoanele peste 80 de ani vor reprezenta 15% din totalul locuitorilor.
„În timp ce emisiile continuă să crească, cei care plătesc cel mai scump preț sunt vârstnicii, deja vulnerabili”, a adăugat Dr. Deoras.
Câteva grade pot face diferența dintre viață și moarte
Climatologii au demonstrat că schimbările climatice, cauzate în principal de arderea combustibililor fosili și defrișări, au crescut temperaturile cu până la 3,6°C.
Epidemiologii au comparat aceste date cu cercetări anterioare privind mortalitatea legată de căldură. Rezultatul: din cele 24.400 de decese estimate, 16.500 ar fi putut fi evitate în lipsa încălzirii globale.
„Chiar și câteva grade în plus pot însemna diferența dintre viață și moarte pentru mii de oameni”, a spus Dr. Clair Barnes de la Imperial College London.
Povara căldurii rămâne ridicată în Europa
70% dintre europeni trăiesc în orașe – procent care va ajunge la 80% până în 2050. Zonele urbane sunt cu până la 10°C mai fierbinți decât zonele rurale din cauza așa-numitului „efect de insulă termică”.
Măsuri precum programe de lucru flexibile, schimbarea calendarului școlar sau crearea de spații verzi pot reduce riscurile și salva vieți.
Totuși, chiar dacă Europa are deja sisteme de avertizare și planuri anti-căldură, bilanțul victimelor a rămas ridicat.
„Realitatea dură este că, fără reducerea urgentă a emisiilor de gaze cu efect de seră, adaptarea va avea un impact limitat”, avertizează Dr. Malcolm Mistry de la London School of Hygiene & Tropical Medicine.
