Fenomenul vremii extreme nu reprezintă doar o criză climatică, ci și una de sănătate publică, punând presiune pe sistemele de sănătate, economii și viețile celor mai vulnerabili, avertizează Comisia Pan-Europeană pentru Climă și Sănătate (PECCH) într-o scrisoare deschisă adresată Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit Euronews.com.
„Aceasta nu mai este o amenințare îndepărtată sau un inconvenient sezonier. Este o urgență de sănătate publică ce se desfășoară în timp real”, se arată în scrisoarea transmisă miercuri.
Comisia este un grup independent format din experți în climă și sănătate din întreaga Europă, reunită la inițiativa directorului regional al OMS, dr. Hans Kluge. A fost înființată în iunie 2025 și va pregăti recomandări pentru accelerarea acțiunilor în domeniul sănătății și climei, ce vor fi prezentate la Adunarea Mondială a Sănătății în mai 2026.
Regiunea europeană se confruntă cu valuri de căldură fără precedent, tot mai frecvente, intense și mortale, considerate „ucigași tăcuți”.
În perioadele de temperaturi extreme, organismul uman poate întâmpina dificultăți în autoreglare, ceea ce duce la stres termic, epuizare din cauza căldurii, insolație și complicații ale unor afecțiuni preexistente, uneori soldate cu decese premature.
Dintre toate fenomenele meteorologice și climatice extreme din Europa, căldura provoacă cel mai mare număr de decese. Mortalitatea asociată căldurii a crescut cu 30% în ultimele două decenii, cu peste 100.000 de decese înregistrate în 35 de țări europene în anii 2022 și 2023, și este prognozată să continue să crească.
Printre grupurile vulnerabile se numără vârstnicii, persoanele cu dizabilități, femeile însărcinate, copiii, muncitorii în aer liber și cei care locuiesc în spații neadaptate la căldură.
Efectele schimbărilor climatice se reflectă și în creșterea incidenței bolilor transmise de țânțari, precum dengue, virusul West Nile și chikungunya.
Anul trecut, în Europa au fost raportate 1.436 de cazuri de infecție cu virusul West Nile și 304 cazuri de dengue dobândite local, față de doar 201 cazuri în total în precedenții doi ani, potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).
Situație critică pentru sistemele sanitare
Scrisoarea avertizează că situația scoate la iveală lacune în sistemele de răspuns și pune o presiune severă pe serviciile medicale.
„Planurile de acțiune împotriva efectelor căldurii salvează vieți, prin declanșarea unor măsuri timpurii, protejarea celor mai vulnerabili și reducerea presiunii asupra spitalelor. Accelerarea implementării acestor planuri trebuie să fie o prioritate – nu peste câțiva ani, ci acum”, subliniază coaliția.
În Portugalia, internările zilnice în spital au crescut cu 19% în zilele de caniculă între 2000 și 2018, iar în Franța, în 2022, prezentările la camerele de gardă s-au dublat, iar consultațiile medicale s-au triplat în timpul valurilor de căldură, pentru afecțiuni legate de temperaturi ridicate.
PECCH subliniază, de asemenea, necesitatea investițiilor în prevenție și cere „noi indicatori de progres care să pună sănătatea, bunăstarea, echitatea și sustenabilitatea în prim-plan”.
„Criza climatică este o criză de sănătate, iar acțiunea climatică este, implicit, acțiune pentru sănătate”, se arată în scrisoare.
Măsuri precum reducerea emisiilor și extinderea spațiilor verzi aduc beneficii directe atât mediului, cât și sănătății publice. De exemplu, creșterea suprafeței zonelor verzi urbane cu 30% ar putea reduce mortalitatea asociată căldurii cu până la 40%.
