Campania ucraineană de atacuri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice critice a Rusiei continuă să afecteze piețele rusești de petrol și benzină, ceea ce ar putea afecta capacitatea Rusiei de a-și finanța pe termen lung războiul din Ucraina.
Institutul pentru studiul războiului (ISW) susține că aceste lovituri sunt din ce în ce mai frecvente, iar ucrainenii „se țin de cuvânt” după ce au spus, în repetate rânduri, că ei au ca scop doar deteriorarea infrastructurii critice a Rusiei, cu scopul de a-i diminua capacitatea de a purta acest război.
Din ce în ce mai multe atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești
Evaluările făcute de ISW vin după ultima zi a exercițiului militar Zapad 2025, în care președintele rus Vladimir Putin a supravegheat personal acțiunile comune ruso-belaruse, pe 16 septembrie.
Statul Major ucrainean a raportat, pe 16 septembrie, că Forțele de Operațiuni Speciale (SOF) ale Ucrainei, alături de alte grupări militare, au efectuat un atac cu drone împotriva rafinăriei de petrol Saratov, ceea ce a dus la mai multe explozii și un incendiu. Rafinăria din Saratov este specializată în producția de benzină, motorină, combustibil lichid și alte produse petroliere și are o capacitate de producție de 4,8 milioane de tone.
Compania petrolieră rusă Transneft a avertizat producătorii că ar putea fi nevoită să reducă producția, în urma unei serii de atacuri cu drone ucrainene asupra porturilor și rafinăriilor critice de export. Potrivit a două surse din industrie, citate de Reuters, Transneft a restricționat recent capacitatea unor companii petroliere de a stoca petrol în sistemul de conducte Transneft și a avertizat producătorii că ar putea fi nevoiți să accepte cantități mai mici de petrol dacă infrastructura Transneft va suferi daune suplimentare.
Analiștii militari și experții din serviciile secrete au avertizat, de câteva luni, că atacurile ucrainene ar putea forța Rusia, care are 9% din producția mondială de petrol, să reducă producția. Rusia nu dispune de o capacitate semnificativă de stocare a petrolului, iar surse din industria rusă au raportat că țara a pierdut deja o parte din capacitatea de export de petrol în urma atacurilor cu drone ucrainene din august 2025 asupra terminalului petrolier Ust-Luga, din regiunea Leningrad.
O altă lovitură puternică a avut loc pe 14 septembrie, când două surse din industrie au declarat că forțele ucrainene au avariat o unitate a rafinăriei Kirishinefteorgsintez, care aparține companiei ruse Surgutneftegaz, una dintre cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, situată în regiunea Leningrad. Lovitura a forțat autoritățile să oprească operațiunile din cauza unui incendiu. Unitatea respectivă reprezintă aproape 40% din capacitatea totală de procesare a fabricii, care se ridică la aproximativ 20 de milioane de tone pe an.
Ucrainenii folosesc drone cu inteligență artificială
Institutul pentru Studiul Războiului a remarcat și avansul tehnologic al ucrainenilor în domeniul producției de drone cu inteligență artificială și alte tehnologii sofisticate, menținând în același timp costuri accesibile, ceea ce sporește semnificativ eficacitatea.
Publicația ucraineană United24 Media a raportat, pe 15 septembrie, că producătorul ucrainean de drone Vyriy și compania ucraineană de tehnologie de apărare The Fourth Law (TFL) lansează producția în serie a dronelor Vyriy-10, de tip FPV. Sursa menționează că dronele Vyriy-10 sunt echipate cu modulul de ghidare terminal TFL-1, un sistem avansat de ghidare AI care va permite operatorilor de drone să execute lovituri mai precise și să navigheze în medii cu război electronic omniprezent (EW).
Șeful TFL, Yaroslav Azhnyuk, a declarat că mai multe unități ucrainene au folosit dronele Vyriy-10 modificate pentru a crește de două până la patru ori eficiența loviturilor cu drone. O astfel de dronă costă aproximativ 448 de dolari, adică puțin mai scumpe decât dronele FPV obișnuite fabricate în Ucraina. Integrarea dronelor ucrainene cu sisteme de ghidare AI reprezintă un progres tehnologic semnificativ, care va permite operatorilor de drone ucraineni să efectueze lovituri mai precise și să ocolească elementele de război electronic utilizate de ruși pentru a lovi ținte din spatele frontului rusesc.
Între timp, după incidentele cu dronele rusești pătrunse în Polonia pe 10 septembrie, președintele belarus Alexander Lukashenko continuă să se distanțeze și să spună că țara sa nu are nicio vină. Lukașenko a afirmat că forțele belaruse au doborât drone care se îndreptau spre Polonia și au cheltuit resurse „uriale” pentru a le distruge. Liderul de la Minsk a afirmat că Belarus a informat autoritățile poloneze despre dronele pe care forțele belaruse nu au reușit să le doboare. Asta deși Belarus se află la granița cu Ucraina și dronele aui venit tocmai din Belarus. În plus, războiul a început exact din Belarus, în 2022, când Rusia și-a trimis trupele în țara vecină.
Forțele ruse au avansat recent în apropierea orașului Kupiansk, în zona tactică Kostyantynivka-Druzhkivka și în estul regiunii Zaporojie.
