După cazul coifului dacic furat în ianuarie dintr-un muzeu din Olanda și negăsit nici până acum, alte lovituri similare au avut loc în Egipt și Franța, iar investigatorii încearcă să afle dacă au vreo legătură.
În capitala Egiptului, Cairo, a dispărut o brățară rară, din aur, din muzeul aflat în Piața Tahrir. Brățara fusese găsită în mormântul faraonului Psusennes I, care a domnit între 1047 și 1001 înainte de Hristos. Brățara respectivă, veche de 3.000 de ani, se afla într-un seif din laboratorul de restaurare al muzeului, unde era pregătită pentru o viitoare expoziție internațională la Roma.
În acel laborator nu sunt camere de supraveghere. Oficialii muzeului au descoperit pierderea în timpul unui inventar de rutină al obiectelor pregătite pentru transportul în străinătate, conform The Times.
O brățară a unui faraon, furată dintr-un muzeu din Cairo
Anchetatorii care investighează cazul au reținut, pentru moment, câțiva angajați ai muzeului, pe care i-au interogat, iar presa locală susține că ar fi fost confiscate și telefoane mobile, dar au fost analizate și înregistrările camerelor de supraveghere din exteriorul acelei camere.
Brățara dispărută este realizată din aur masiv și încrustată cu lapis lazuli (n.r.: amestec de minerale de culoare albstră), cornalină (agat semitransparent, de culoare care variază de la roșu-închis la roșu-trandafiriu) și feldspat verde, prin folosirea tehnicii cloisonné (tehnica cloisonné este o metodă străveche de decorare a obiectelor metalice prin umplerea unor compartimente delimitate de fire subțiri de metal cu email, sticlă sau pietre semiprețioase). Acea brățară are în centru un scarabeu înaripat care ține discul solar, un simbol al renașterii și al protecției divine în cosmologia egipteană antică.
Brățara are aproximativ 600 de grame, este considerată neprețuită și are o valoare culturală care rivalizează cu obiectele găsite în mormântul lui Tutankhamon, care erau și ele expuse anterior în același muzeu din Piața Tahrir.
Ministerul Turismului și Antichităților nu a confirmat încă pierderea brățării, confor sursei citate, dar incidentul i-a alarmat pe arheologii și experții în patrimoniu.
Zahi Hawass, egiptolog și fost ministru al antichităților, a declarat că piesa dispărută era o brățară de aur diferită de cea ale cărei fotografii au circulat în mass-media, dar nu a dat mai multe detalii.
Psusennes I, al treilea faraon al dinastiei a 21-a a Egiptului, a domnit din Tanis, în delta Nilului, într-o perioadă marcată de fragmentare politică, dar și de realizări artistice remarcabile. Mormântul său, descoperit intact, este una dintre cele două descoperiri de acest fel din istoria Egiptului, cealaltă descoperire fiind mormântul lui Tutankhamon.
În total, pe mumia lui Psusennes au fost găsite 26 de brățări și lanțuri de aur: zece pe brațul drept, 12 pe stângul, două deasupra genunchilor și două la glezne. Brățările și lanțurile erau considerate esențiale pentru protecția mumiei, deoarece se credea că modelele lor garantează nemurirea.
Brățara dispărută era destinată expoziției „Comorile faraonilor”, o expoziție de referință la Scuderie del Quirinale din Roma, care urmează să se deschidă luna viitoare și să se desfășoare până în mai anul viitor. Organizată în colaborare cu Consiliul Suprem al Antichităților din Egipt, expoziția va prezenta peste 130 de artefacte de la Muzeul Egiptean din Tahrir și Muzeul Luxor, acoperind milenii de istorie faraonică.
După transferul colecției lui Tutankhamon la noul Grand Egyptian Museum, un proiect de amploare al președintelui egiptean Sisi, comorile lui Psusennes I – aproximativ 1.000 de artefacte – au devenit una dintre cele mai importante expoziții ale vechiului Muzeu Egiptean.
Arheologul francez Pierre Montet a descoperit mormântul lui Psusennes I în 1939-1940, la San el-Hagar (cunoscut în antichitate sub numele de Tanis), unde a dat peste mai multe comori, inclusiv un sarcofag rar, din argint, care i-a adus regelui porecla „Faraonul de Argint”.
Spre deosebire de descoperirea mormântului lui Tutankhamon, de către Howard Carter, în 1922, care a captat atenția întregii lumi după ce a fost raportată pentru prima dată în The Times, descoperirea lui Montet a fost umbrită de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, lăsând colecția lui Psusennes relativ necunoscută.
Colecția găsită în mormânt mai include un sicriu de argint, o mască mortuară de aur, sandale de aur, sute de bijuterii, vase de argint și aur și un vas de alabastru.
Comerțul ilegal cu artefacte egiptene antice este de mult timp o preocupare pentru această țară nord-africană. Anul trecut, autoritățile egiptene au arestat doi bărbați pentru că au încercat să fure sute de obiecte antice de pe fundul Mării. Bărbații au luat obiectele din apele din zona golfului Abu Qir, lângă orașul Alexandria, după cum a declarat Ministerul. Hoții au recunoscut că intenționau să comercializeze obiectele.
Obiecte în valoare de 600.000 de euro, furate dintr-un muzeu din Paris
În același context, a mai existat un furt și în Paris. Hoții au pătruns în Muzeul de Istorie Naturală și au furat mostre de aur, în valoare de peste 600.000 de euro, după cum au declarat oficialii muzeului, citați de CBSNews: „Furtul vizează mai multe exemplare de aur autohton din colecțiile naționale deținute de muzeu. Deși exemplarele furate sunt evaluate la aproximativ 600.000 de euro pe baza prețului aurului brut, ele au totuși o valoare patrimonială inestimabilă. Acest incident survine într-un moment critic pentru instituțiile culturale și, în special, pentru muzee. Mai multe colecții publice au fost într-adevăr ținta unor furturi în ultimele luni".
Renumit pentru scheletele de dinozauri și animalele împăiate, Muzeul Național de Istorie Naturală din elegantul cartier 5 al capitalei franceze găzduiește și o galerie de geologie și mineralogie.
Spargerea a fost dată marți dimineață, 16 septembrie, când intrușiiau folosit un polizor unghiular (n.r.: flex) și un aparat de sudură pentru a pătrunde în complexul muzeal.
Aurul nativ este un aliaj metalic care conține aur și argint, în forma lor naturală, nerafinată.
O sursă anonimă din cadrul poliției a declarat, pentru ziarul Le Parisien, că sistemele de alarmă și supraveghere ale muzeului au fost dezactivate în urma unui atac cibernetic din luna iulie, iar hoții ar fi aflat despre această vulnerabilitate.
La începutul lunii septembrie a fost spart și Muzeul Național Adrien Dubouche din Limoges, de unde au fost sustrase două farfurii și o vază din porțelan chinezesc, cotate drept tezaur național, iar pierderile au fost estimate la 6,5 milioane de euro. Muzeul respectiv deține aproximativ 18.000 de opere, inclusiv cea mai mare colecție publică de porțelan Limoges din lume, după cum precizează pagina de web a muzeului.
În noiembrie 2024, în plină zi, patru bărbați înarmați cu topoare și bâte de baseball au spart vitrinele de la muzeul Cognacq-Jay, din Paris, de unde au fugit cu mai multe opere din secolul al XVIII-lea. Această spargere a dus la plata unei despăgubiri de peste 4 milioane de dolari către Royal Collection Trust, conform BBC.
A doua zi, bijuterii în valoare de câteva milioane de euro au fost furate în timpul unui jaf armat de la un muzeu din Saone-et-Loire, în centrul Franței.
În mai 2024, hoți înarmați au atacat un magazin de bijuterii de pe o stradă din Paris, iar presa de atunci a spus că ținta era „boutique-ul exclusivist Harry Winston”, care se autointitulează „Bijutierul vedetelor”.
