Uniunea Europeană pregătește lansarea unui nou program menit să accelereze dezvoltarea tehnologiilor militare de ultimă generație, într-un context în care conflictele recente arată că inteligența artificială, dronele și sistemele autonome au devenit decisive pe câmpul de luptă, scrie Euronews.com.
Noua inițiativă, denumită AGILE (Programme for Agile and Rapid Defence Innovation), propusă de Comisia Europeană în martie 2026, prevede investiții de cel puțin 115 milioane de euro pentru dezvoltarea rapidă a unor tehnologii disruptive precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice, robotica și sistemele de drone.
Programul marchează o schimbare majoră față de modelul tradițional de finanțare al UE în domeniul apărării, criticat în trecut pentru procedurile lente și birocratice, care fac dificilă adaptarea la ritmul accelerat al inovației militare.
Finanțare rapidă pentru tehnologii militare
Spre deosebire de programele actuale, AGILE va funcționa ca un mecanism de finanțare accelerată, destinat proiectelor aflate deja într-un stadiu avansat de dezvoltare. Scopul este ca tehnologiile finanțate să poată fi testate și integrate în dotarea forțelor armate în interval de unu până la trei ani.
Programul va finanța proiecte precum:
- sisteme de inteligență artificială pentru luarea deciziilor militare,
- platforme autonome și drone,
- aplicații de computing cuantic,
- tehnologii avansate de robotică și război electronic.
AGILE va acoperi întregul proces – de la prototip și testare pe teren până la primele etape de producție. Proiectele vor primi între 1 și 5 milioane de euro, iar în faza pilot ar putea fi finanțate 20–30 de proiecte.
O altă noutate este că și companiile individuale vor putea aplica direct, fără a mai fi obligate să formeze consorții multinaționale, iar finanțarea poate acoperi până la 100% din costurile eligibile. Programul permite inclusiv decontarea retroactivă a unor activități deja realizate.
Principalii beneficiari vizați sunt startup-urile, IMM-urile și companiile de tehnologie cu aplicații duale civile și militare, care până acum aveau dificultăți în accesarea fondurilor europene din cauza procedurilor complexe.
Lecțiile conflictelor recente
Inițiativa vine pe fondul schimbărilor radicale din războaiele recente, unde tehnologiile ieftine și rapid adaptabile pot schimba balanța militară.
În conflicte precum cel dintre Rusia și Ucraina sau tensiunile din Orientul Mijlociu, dronele cu cost redus sunt modificate și redeployate în doar câteva săptămâni, iar sistemele bazate pe inteligență artificială sau instrumentele cibernetice sunt actualizate permanent pe câmpul de luptă.
Prin comparație, procedurile europene de achiziții și finanțare pot dura ani, ceea ce creează un decalaj între dezvoltarea tehnologică și utilizarea efectivă în operațiuni militare.
Un exemplu citat frecvent este proiectul Eurodrone (MALE RPAS), lansat în 2014 de Germania, Franța, Italia și Spania. Dronele ar urma să intre în serviciu abia în 2031, după multiple întârzieri, fiind criticate inclusiv de oficiali militari francezi drept „dronele de ieri pe care le vom primi mâine”.
Între timp, statele europene continuă să depindă de sisteme externe, precum dronele MQ-9 Reaper produse de General Atomics în SUA sau platformele Heron dezvoltate de Israel Aerospace Industries.
Investiții masive, dar decalaj față de SUA și China
Uniunea Europeană a lansat deja mai multe programe pentru stimularea inovării în domeniul apărării. Principalul instrument este European Defence Fund, care dispune de 7,3 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027 și finanțează proiecte în domenii precum inteligența artificială, spațiul, securitatea cibernetică sau sistemele de drone.
În paralel, inițiative precum European Defence Agency sau schemele de finanțare dedicate startup-urilor încearcă să reducă barierele de acces pentru companiile mici din sectorul tehnologic.
Cu toate acestea, Europa rămâne mult în urmă față de marile puteri militare. În timp ce cercetarea și dezvoltarea reprezintă aproximativ 16% din bugetul de apărare al SUA, în Uniunea Europeană procentul este de aproximativ 4%.
În 2024, investițiile americane în cercetare militară au ajuns la aproximativ 138 de miliarde de euro, iar China a cheltuit estimativ 44 de miliarde de dolari, concentrându-se pe tehnologii precum inteligența artificială, armele hipersonice și computația cuantică.
Programul AGILE trebuie încă aprobat de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene înainte de lansare.
Dacă va primi undă verde, primele apeluri de proiecte ar putea fi lansate în 2027, marcând o nouă etapă în strategia UE de consolidare a autonomiei tehnologice și militare într-un mediu de securitate tot mai instabil.
