Companiile din industria de apărare din România ar putea primi doar o treime din fondurile alocate prin programul SAFE pentru achiziția de echipamente militare, spune ministrul Apărării. Guvernanții caută soluții pentru ca un procent cât mai mare din producție să se facă la noi, astfel încât însă experții și reprezentanții industriei sunt sceptici.
Riscul major ar fi ca românii să plătească în următorii 45 de ani un împrumut uriaș, fără ca banii să se întoarcă în economia locală.
România primește 17 miliarde de euro prin SAFE. Ce achiziții sunt planificate
România a obținut o alocare de aproape 17 miliarde de euro prin SAFE. Din această sumă, 9,5 miliarde vor ajunge la Armată. Vor fi cumpărate sisteme de armament individual la standarde NATO, nave, sisteme de apărare antiaeriană, radare, muniții, elicoptere, transportoare blindate și chiar mașini de luptă destinate infanteriei.
11 dintre cele 21 de programe de înzestrare reprezintă achiziții individuale ale statului român, iar celelalte vor fi realizate în comun cu alte țări din blocul comunitar.
- Radu Miruță, ministrul Apărării: „Avem 11 proiecte care reprezintă cam 70% din valoare. 70% din valoare, din 9,53 miliarde de euro înseamnă undeva la 6-6,5 miliarde de euro. Undeva între 50 și 60% cred că este media de localizare a acestor producții în România. Asta înseamnă undeva la 3,5-4 miliarde care se vor desfășura produs în România. Contractele se semnează pentru achizițiile singulare până la 30 mai anul ăsta sau se vor pierde. Suntem în așteptarea de la Ministerul Economiei și de la Cancelaria Primului Ministru pentru aceste procente de localizare”.
Împrumutul SAFE vine cu o dobândă de aproximativ 7-8 miliarde de euro
Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030, iar calendarul strâns îi face pe experți și pe reprezentanții industriei de apărare să creadă că localizarea producției în România nu ar fi posibilă pentru o mare parte din echipamente.
- Sorin Encuțescu, coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare: „Noi trebuie să ne uităm în acești 45 de ani cam care va fi valoarea dobânzii pe care o plătim, ori din calcule rezultă că va fi cam undeva între 7 și 8 miliarde. Deci dacă la cei 9 miliarde pe care îi rambursăm mai adăugăm 7 miliarde, per ansamblu, va rezulta o sumă de rambursat la 16 miliarde. Nu toate sistemele vor putea fi localizate, pentru că nu există încă acele capabilități”.
- Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și managerul general ROMARM: „Riscurile sunt dacă banii nu vor ajunge cu adevărat în economia românească. Adică dacă se vor realiza fabrici de tip greenfield și la un moment dat companiile respective vor pleca, să spunem într-un termen de 5-10 ani, noi va trebui să rambursăm acest credit pe o perioadă de 30-40 de ani, deci ele nu vor mai aduce un beneficiu real economiei pe termen mediu si lung”.
Înființarea centrelor de mentenanță pentru produsele cumpărate ar fi un mare avantaj pentru România, spun experții, în contextul în care exploatarea unui echipament militar pe parcursul ciclului său de viață costă de 3 ori mai mult decât achiziția.
- Corneliu Vișoianu, reprezentantul unei companii private din industria de apărare: „Vedeți pe cineva să ducă un tanc înapoi peste oceane ca să-i schimbe uleiul și plăcuțele de frână? Adică este o problemă omenească, normală, logică, ca aici să avem centrele de mentenanță, ca aici să putem să pregătim oamenii. Pentru că din perspectivă militară lucrurile sunt un pic mai complicate decât la un simplu service de mașini”.
De 2,8 miliarde de euro din SAFE beneficiază și Ministerul de Interne și alte structuri din sistemul de apărare națională. Vor să cumpere, printre altele, aeronave medicale, drone și sisteme anti-dronă, vehicule blindate ușoare și armament. Unele dintre ele ar urma să fie produse de companii românești. 4,2 miliarde de euro vor fi alocate pentru lucrări de infrastructură destinată atât civililor, cât și militarilor. Astfel, ultimul segment din Autostrada Moldovei, cuprins între Pașcani și Siret, va fi finanțat din SAFE. La fel și tronsonul Pașcani – Ungheni din Autostrada Unirii.
