Un sondaj realizat de Euronews România în mediul online arată o tendință clară în rândul publicului tânăr privind moțiunea împotriva Guvernului Bolojan.
Pe Instagram, majoritatea respondenților din grupa de vârstă 25–34 de ani se declară favorabili actualului executiv.
Aproximativ 70% dintre participanți consideră că moțiunea nu va trece.
Pe YouTube, unde au fost înregistrate peste 3.200 de voturi, aceeași percepție se menține, cu o majoritate care anticipează menținerea guvernului în funcție.
Moțiunea de cenzură este o pârghie prin care parlamentarii din România pot să retragă mandatul acordat executivului, în urma unui scrutin parlamentar sau a unei învestiri anterioare.
Există două situații în care parlamentarii pot recurge la acest instrument: când aceștia vor să retragă încrederea acordată Guvernului din proprie inițiativă sau în termen de trei zile de la angajarea răspunderii de către Guvern asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. (art. 113 și 114 din Constituție).
Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor, potrivit articolului 113 din Constituție.
În cel mult cinci zile de la data depunerii, moțiunea de cenzură se prezintă în ședința comună a celor două Camere. Dezbaterea moțiunii de cenzură are loc în cel mult trei zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere.
Astfel, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor (majoritate absolută), prin vot secret cu bile (art. 113, alin. 1 din Constituție și Regulamentul activităților comune ale celor două camere).
