România face pași importanți în implementarea programul european SAFE (Security Action For Europe), pentru a întări industria de apărare europeană și a depus o aplicație de 16,68 miliarde de euro. Bugetul total este de 150 de miliarde de euro, iar modul de funcționare este foarte avantajos pentru țara noastră.
Mihai Jurca, șeful cancelariei prim-ministrului, a explicat că este vorba de un credit pentru o perioadă de 45 de ani, cu o perioadă de grație de zece ani, ceea ce înseamnă că, până în 2035, nu se fac plăți pentru rate. Dobânda este foarte bună, încadrată la categoria AAA. Acum, România este la BBB.
- Proiectele SAFE, aprobate de CSAT și Parlament.
- 21 de achiziții în domeniul apărării, cu o valoare de peste 9,5 miliarde de euro.
- Din cele 21 de achiziții, 10 sunt în comun cu alte state, iar 11 sunt individuale.
- Creditul este pe 45 de ani, foarte avantajos, cu 10 amni perioadă de grație.
- SAFE va dezmorți industria românească de apărare.
- Este deja semnat contractul cu Franța, pentru rachetele Mistral - 652 milioane de euro.
- Beneficiari vor fi MApN, MAI, ISU.
Programul SAFE. O aplicație de 16,68 miliarde de euro, depusă de România
Planul este unul de înzestrare multianuală, iar una dintre principalele caracteristice este că 65% să fie produse în Europa, iar componenta software sau componenta critică să fie deținută cu autonomie totală de statul membru care face achiziția.
Din cele 16,68 miliarde de euro, 4,2 miliarde vor fi folosite la Autostrada Moldovei A7 (Pașcani – Suceava – Siret) și Autostrada Unirii A8 (Moțca – Iași – Ungheni).
Această sumă de 16,68 miliarde de euro este a doua dintre cele mai mari alocări prin Programul SAFE dintre toate statele UE.
Mihai Jurca, consilier prezidențial: „Aceste achiziții pot fi făcute până în 2030, un termen scurt. Astfel, achizițiile vor fi făcute în comun cu alte state membre ale UE sau cu alte state din SEE. Condiția e ca 65% din produsele achiziționate prin acest program să fie produse în Europa și fiecare componentă să fie sub autonomie totală a statului membru.
În noiembrie, am depus programul național aprobat în prealabil de CSAT, cu buget de 16,68 mld. Putem face parteneriate cu companii private din România care nu au tradiție în industria de apărare, dar care pot intra în acest lanț dual de producție. De exemplu, companiile din industria auto, care pot produce echipamente cu specific militare. Ne dorim ca un procent cât mai mare din produse să se producă pe teritoriul național.
Noi vom centraliza cerințele operaționale. Fiecare minister va trimite specificațiiel legate de fiecare tip de achițizii sau program. Comisia Europeană a insistat ca achizițiile să fie făcute în comun, iar pentru acelea individuale sau acelea specifice fiecărui stat este un termen. Acordul de împrumut va fi semnat în martie."
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a prezentat componenta de apărare din această aplicație depusă de România, pentru finanțare prin SAFE. El susține că este vorba de 21 de achiziții prin acest program.
Radu Miruță, ministrul Apărării: „Am arătat că se poate într-un termen extraordinar de scurt, o echipă de oameni a înțeles și a depus un proiect la Comisia Europeană. Sunt condiții extrem de avantajoase pentru România. MAPN are un plan multianual de înzestrare, în care sunt enunțate achizițiile din următorii 5 ani. Se vehiculează că sunt bani de împrumut și că nu e niciun beneficiu. E un neadevăr. MApN are un plan multianual de înzestrare, aprobat de CSAT și Parlament. Varianta existentă era să achiziționăm la cost foarte mare sau să accesăm acest mecanism european. E un avantaj semmnificativ. Altul e că suntem forțați să demonstrăm că putem produce în termen foarte scurt.
Este o provocare pentru care guvernele au picat acest test de-a lungul timpului, al presiunii de a livra foarte repede. Al treilea avantaj e dezmosțirea industriei noastre de apărare. În multe hale, crește vegetația. Noi vrem să proucem acolo tehnologie militară ca noi să ne putem apăra. Există o cooperare prin care companii cu licențe și tehnologii de ultimă generație vor fi aduse în aceeași curte cu fabricile din industria națională de apărare și să producă în comun. Deci se vor dezmorți câteva segmente din industria de apărare și este o provocare ca, după ce vor fi dezmorțite, acestea să aibă capacitatea să producă și pentru alte contracte după ce acestea vor fi analizate.
Consider că e foarte important ca ele să fie publice, sunt bani publici. Sunt 21 de proiecte care au legătură cu MAPN, totalizează 9,63 miliarde. Zece programe sunt în comun cu alte state, iar 11 sunt ale statului român. Unul e semnarea cu Franța pentru rachetele Mistral. Vor fi 12 elicoptere H225, model mai nou, luate din Franța, 12 radare în comun cu Franța. Trei sisteme de radare antiaeriene în comun cu Germania.
Întrebarea este de la cine vor fi cumpărate - este un OUG deja adoptat care menționează beneficiarul. În cazul Ministerului Apărării, sunt transmise criteriile operaționale – ce trebuie să facă produsul și ce caracteristici să aibă. Ministerul Economiei transmite criteriile de cooperare, ce procent trebuie realizat în România. Grupul de lucru, coordonat de Cancelarie, va integra aceste aspecte și va emite un ordin comun, care va fi trimis companiilor interesate și care îndeplinesc condițiile respective, urmând aprobarea în CSAT și începerea contractelor.
Aceste achiziții SAFE nu vor merge cu șmecherii. Prioritar este exclusiv interesul României. (...) Nu merge să conduci companii doar din pix. Am dat afară 21 de speciali. Am generat proceduri de selecție transparente în 26 de companii".
Dintre achizițiile comune, MApN a dat și exemple:
- Transportoare blindate de personal 8x8 / Piranha 5 - 139 produse - 761.200 milioane euro
- Platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți - min 1370 vehicule - 471.505 milioane euro
- Post integrat de comandă pentru apărare aeriană și antirachetă - 2 sisteme - 160.000 euro
- Vedetă de intervenție pentru scafandri -2 nave - 57.000 euro
- Navă de patrulare maritimă (OPV) - 2 nave - 700.000 euro
- Elicoptere multi-misiune H225M - minimum 12 - 852.000 euro
- Sisteme de rachete navale Naval Strike Missile (NSM) – 7 sisteme - 207.000 euro
- Armele și muniția individuală de infanterie la standard NATO - Aproximativ 240.000 de armament individual - 439.860 euro
- Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile – MLI – 198 vehicule - 2.983.566 euro
- Sistem integrat de simulare reală de antrenament – 1 sistem - 94.500 euro
- Platformă software pentru sistemele C4ISR – 70 instanțe - 19.000 euro
- Sistem portabil de apărare aeriană - MANPAD – 231 sisteme cu 934 rachete - 625.560 euro
- Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă cu capabilități C-UAS și C-RAM (SKYNEX), dislocabil – 7 sisteme - 476.000 euro
- Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă (V-SHORAD) cu capabilități C-UAS și C-RAM Skyranger 35mm, mobil – 2 sisteme - 330.000 euro
- Sisteme de descoperire radar cu bătaie medie – 12 sisteme - 258.000 euro
- Sisteme de rachete sol-aer cu rază medie ( SBAMD(L)-MR / SBAMD(L)-M-MR) – 3 sisteme - 450.000 euro
- Sisteme de lovire cu muniție loittering – 70 sisteme - 147.000 euro
- Sisteme Navale de Apărare Antiaeriană cu Rază Foarte Scurtă cu Capabilități C-UAS și C-RAM (Millennium) – 2 sisteme - 36.000 euro
- Sistemul de drone pentru supraveghre și culegere de informații din clasa 1, mini-UAS – 56 sisteme / 22 deja contractate - 45.770 euro
- Muniție de 35 mm prin NSPA (CRAM - Oerlikon + Skyranger) – 87000 lovituri - 23.150 euro
- Muniție de 35 mm (CRAM - Oerlikon + Skyranger, inclusiv muniție cu explozie programabilă de tip AHEAD) – 400000 lovituri - 393.275 euro
