În urma discuțiilor cu Vladimir Putin, Volodimir Zelenski și cu șapte lideri europeni, Donald Trump a promis că va ajuta la încheierea războiului din Ucraina și că va contribui la garanțiile de securitate. În acest sens, țările europene, prin vocea șefilor militari, îi cer președintelui american să disloce avioane americane de luptă în România, ca parte a acestor garanții, potrivit publicației The Times.
Este vorba despre desfășurarea de avioane americane F-35 în România, unde se construiește cea mai mare bază aeriană NATO din Europa. Acea bază va funcționa și cu scopul de a descuraja Rusia, dar și pentru a asigura securitatea aeriană a Ucrainei.
Șefii militari din Europa îi cer lui Trump să trimită avioane de luptă în România
Donald Trump a exclus ca SUA să trimită militari „la sol” în Ucraina, însă a promis că va găsi o modalitate de a asigura măcar securitatea aeriană. Iar aceste cerințe ale militarilor europeni de rang înalt vin exact în acest sens.
Baza aeriană în cauză ar fi chiar cea de la Mihail Kogălniceanu, care va fi extinsă. În prezent, de la baza Kogălniceanu sunt asigurate misiunile de poliție aeriană ale NATO deasupra Mării Negre, în principal. De remarcat că această bază a fost un centru important al americanilor și în timpul războiului din Irak.
Contextul este unul mai larg, pentru că, după întâlnirea lui Trump cu liderii europeni, a avut loc și o reuniune la Pentagon, organizată de generalul Dan Caine, șeful Statului Major al forțelor armate ale SUA. Acolo au participat și generalii de top din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia, iar motivul a fost tocmai cel al garanțiilor de securitate.
Subiectul este unul complex, pentru că nu este vorba doar de avioanele americane. Garanțiile de securitate cerute se bazează, printre altele, și pe continuarea utilizării sateliților americani, folosiți și pentru recunoaștere în Ucraina.
Tot ca și garanții de securitate, generalii europeni le cer americanilor și continuarea furnizării către Ucraina a sistemelor de rachete de apărare aeriană Patriot și NASAMS, utilizate la intercepta atacurile rușilor. Militarii de rang înalt cer Pentagonului și permisiunea de a folosi avioane spion deasupra Mării Negre. Astfel de operații militare pot fi făcute, dar ele necesită în continuare aprobare din partea americanilor. De exemplu, de la începutul războiului, zboruri de recunoaștere au fost efectuate și de către Forțele Aeriene Britanice (RAF), cu ajutorul aeronavelor Rivet Joint Boeing, dar tot cu aprobare americană.
Rușii vor să blocheze demersurile statelor occidentale
Discuțiile privind asigurarea securității Ucrainei sunt mai ample și sunt implicate și statele din așa-numita „Coaliție a Voinței”, sau coaliția celor dispuși să ajute. Pentru a ajuta Ucraina, Marea Britanie s-a oferit să trimită avioane Typhoon în vestul Ucrainei, dar și trupe la sol, care cuprind 3.000-5.000 de militari, însă acele trupe ar urma să instruiască armata ucraineană. Pe lângă britanici, s-au mai oferit să trimită trupe și Franța, Canada sau Australia. Iar aceste trupe ar urma să fie staționate în vestul Ucrainei.
De menționat că Rusia a subliniat de mai multe ori că nu este de acord cu trupe străine pe teritoriul Ucrainei, însă Kremlinul nu poate decide așa ceva. Chiar și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că „Moscova și Beijingul ar trebui să aibă drept de veto” în ceea ce privește sprijinul militar occidental pentru Ucraina, pentru că, discuțiile despre garanțiile de securitate „nu duc nicăieri”.
„Nu putem fi de acord cu faptul că acum se propune rezolvarea problemelor de securitate, de securitate colectivă, fără Federația Rusă. Acest lucru nu va funcționa”, a spus Lavrov. El face referire la faptul că fiecare dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate ONU (China, Rusia, Statele Unite, Marea Britanie și Franța) ar avea drept de veto asupra sprijinului militar acordat Ucrainei.
Elementul-cheie rămâne însă o viitoare întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, care ar urma să aibă loc în două săptămâni, după cum a precizat cancelarul german Friedrich Merz. În urma acelei întâlniri, ar urma să fie trasate niște coordonate decisive în ceea ce privește soarta războiului din Ucraina.
Cele trei runde de negocieri de pace de la Istanbul, care au avut loc în acest an, au înregistrat puține progrese, care s-au axat în special pe schimburile de prizonieri, și au fost tratate cu dispreț de Kremlin. Principalul negociator rus în cadrul acestor negocieri a fost Vladimir Medinsky, fost ministru al Culturii.
În orice caz, divergențele rămân mari între Rusia și Ucraina. Pe de o parte, Rusia dorește ca Ucraina să cedeze în întregime zona Donbas, deși armata rusă nu a cucerit-o în totalitate. Pe de altă parte, dacă ar accepta așa ceva, ucrainenii ar deveni foarte vulnerabili pentru că ar pierde niște fortificații importante din acea zonă, fără de care rușii ar avea cale mai ușoară spre Kiev. Pe lângă aspectele militare și strategice, zona Donbas este una plină de resurse și e considerată „inima Ucrainei”.
