Estonia este dispusă să găzduiască avioane de luptă ale NATO capabile să transporte arme nucleare, a declarat vineri ministrul eston al apărării, Hannu Pevkur, intenție față de care Rusia a reacționat afirmând că o consideră o amenințare directă, relatează agențiile Reuters și EFE.
Într-o declarație la postul public de televiziune eston ERR, ministrul apărării a abordat planurile Regatului Unit de a cumpăra avioane F-35A cu capacitate nucleară ce ar putea fi staționate de asemenea în Estonia, și a declarat că țara sa este pregătită să găzduiască astfel de avioane.
''Avioane F-35 au mai fost în Estonia și vor reveni în curând în rotație. Suntem dispuși să continuăm să găzduim aliați pe teritoriul nostru, inclusiv pe cei care folosesc acest tip platforme'', a spus ministrul Hanno Pevkur, referindu-se la avioanele care pot fi echipate cu arme nucleare.
Aviația militară a Regatului Unit are deja în dotare avioane F-35, iar avioane de acest tip au efectuat mai multe rotații la baza aeriană Amari din Estonia, în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană în cele trei state baltice foste republici sovietice, Lituania, Letonia și Estonia, care nu dispun de forțe aeriene proprii.
La summitul NATO desfășurat săptămâna aceasta, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit va achiziționa cel puțin 12 avioane de vânătoare F-35A noi, fabricate în SUA, capabile să transporte bombe nucleare ''dacă va fi necesar''.
Rusia vede acest lucru ca pe o amenințare directă
Staționarea unor astfel de avioane ale NATO în Estonia va fi considerată de Rusia o amenințare directă la adresa securității sale, a reacționat după declarația ministrului eston purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
''Desigur, aceasta ar însemna un pericol imediat'' pentru Rusia, a răspuns Peskov unei întrebări din partea presei. Dar declarația ministrului eston al apărării este doar una din numeroasele ''idei absurde'' exprimate de politicienii din statele baltice, a adăugat el.
Cele trei foste republici sovietice în prezent membre ale UE și NATO au minorități rusofone numeroase și care adesea sunt în dezacord cu guvernele acestor țări ce s-au remarcat printre susținătoarele cele mai active ale Ucrainei în războiul cu Rusia.
Fosta șefă a guvernului eston, liberala Kaja Kallas, în prezent șefă a diplomației UE, se află pe o listă a autorităților ruse cu persoane date în urmărire, după ce ea a susținut măsuri radicale împotriva Rusiei, inclusiv distrugerea unor statui.
