Pe lângă găsirea soluțiilor fiscal-bugetare de reducere a deficitului, autoritățile iau în calcul inclusiv microtaxarea oricărei tranzacții bancare făcute de populație și de firme. Scenariul, care țintește venituri de zeci de miliarde de lei anual, este însă criticat de către BNR și specialiști. Românii cu venituri mici ar fi cei mai afectați, în plus munca la negru ar fi încurajată, avertizează experții.
Pe masa discuțiilor privind măsurile de echilibrare a bugetului, a fost avansat și scenariul unei taxe aplicate tuturor tranzacțiilor bancare. De la plata salariilor, până la transferuri bancare, plăți online pentru utilități, până la plata cu cardul a cumpărăturilor făcute de clienți în magazine, totul ar urma să fie impozitat.
Microtaxa, cum este deja intitulată, a venit din zona mediului de afaceri, cu actualul consilier prezidențial Dragoș Anastasiu pe post de mesager. Și cu ChatGPT pe post de redactor, susțin surse din grupul de lucru participante la discuții.
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: Cu anul 2026 propus pentru implementarea acestei măsuri, BNR ar trebui să aibă rolul de coordonator. Iar băncile de pe piața românească ar fi simpli agenți de colectare, reținând automat taxa la sursă atunci când un client, persoană fizică sau juridică scoate bani din cont, face transferuri sau plăți bancare online. Reclamând lipsa consultării, reprezentanții Băncii Naționale declină însă această onoare. Și reclamă posibilele efecte adverse.
Alexandru Nazare, viceguvernator BNR: Nu văd de ce am vrea să preluăm modele fiscale din America de Sud a anilor 90. Este o taxă care targetează populația, întreaga populație și, paradoxal, cei care teoretic ar fi cel mai mult afectați sunt cei cu venituri reduse, care își cheltuiesc integral salariul primit pe card. Mai mult decât atât, descurajează intermedierea financiară, descurajează digitalizarea, e destul de greu de implementat și oricum nu se adresează problemei punctuale pe care o avem acum în următoarele trei luni de zile.
Potrivit unor surse politice, ideea microtaxării a găsit însă susținători în rândurile PSD și UDMR. Care au luat în calcul inclusiv venirea cu unele plafoane restrictive pentru plățile cu bani gheață, pentru a descuraja evitarea de către populație a costurilor acestei noi taxe.
Măsura nu va avea efectul scontat, avertizează specialiștii în domeniu
Gabriel Biriș, avocat, expert în fiscalitate: Asta ne va face să nu mai plătim cu cardul, să plătim cash. Plățile mari, da, acolo poate dacă ne ia 3 lei, la o plată de cinci, 600 lei nu simțim. Dar la plățile mici va crește foarte mult numărul plăților cash. Noi tocmai asta vrem să încet-încet, să ne ducem cât mai mult posibil la plățile cu cardul, la plățile online, să reducem circulația cash-ului, că în general cash-ul este asociat și cu evaziunea, vom vedea cozi la bancomate, oamenii plătesc cu cash-ul, nu cu cardul, vom avea posibilitatea ca unele companii, în special cele care fac foarte multe plăți, să-și mute conturile în străinătate și să-și țină trezoreria în afara României și de acolo să facă toate plățile, iar dacă se întâmplă asta e mare belea pe sistemul bancar.
Un alt efect ar fi creșterea muncii la negru
Sorin Minea, liderul Federației Patronatelor din Industria Alimentară – Romalimenta: Dacă la ora actuală îl impozitez, păi crede cineva că vreun salariat va mai accepta să-l plătesc pe card, va vrea bani cash în mână. De ce să mai vrea cineva ca statul să-i ia niște bani? Credeți că pe cineva îi interesează care-i salariu, care îl ia pe hârtie, pe toți interesează la ora actuală salariuș pe care îl iau în mână și cum se plătește.
Deocamdată, microtaxarea pe operațiunile bancare este doar una dintre propunerile finale ale grupului de lucru. Decizia politică cu privire la noul pachet de reformă fiscală va fi luată săptămâna viitoare de către liderii partidelor care negociază intrarea la guvernare.
