Fondul Monetar Internațional (FMI) a venit cu o serie de recomandări pentru România, menite să reducă deficitul bugetar. Printre recomandări se numără majorarea TVA-ului, accizelor, impozitului pe dividende, dar și introducerea a două cote de impozit pe venit de 15%, respectiv 25%.
Totodată, printre recomandări se numără reducerea sau chiar eliminarea contribuției la sănătate. FMI susține că aceste măsuri ar genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, dacă ar fi puse în aplicare.
În direct la Euronews România, profesorul de Economie, Adrian Mitroi, a analizat măsurile recomandate de FMI și a avertizat că țara noastră ar putea intra în recesiune, în condițiile în care nu ar avea creștere economică, în lupta pentru a reduce deficitul bugetar.
Profesor: FMI cere o reducere a impozitării muncii și merge pe măsurile care se pot lua foarte ușor
Profesorul Adrian Mitroi estimează că introducerea unei cote progresive de impozitare, pe două praguri de 15%, respectiv 25% ar putea o măsură „rezonabilă”.
„Exact acolo se adresează comentariile FMI și propun niște măsuri care să compenseze mai ales pentru acești angajați. Este o cotă progresivă. Impozitarea muncii va scădea, din punctul ăsta de vedere. Deci cei care câștigă mai puțin probabil vor rămâne tot în aceeași parametri.
Ce e relevant este că cei cu câștiguri percentila 90, adică 10% dintre privilegiații, cei care muncesc într-adevăr, vor fi taxați la 25%. Este un fel de impozitare progresivă, cu ocolirea impozitării celor care câștigă mai puțin. Deci, pare rezonabil”, a afirmat profesorul de economie.
- Nicușor Dan: „De ani de zile, plătim o pizza medie și mâncăm o pizza mare. Această diferență trebuie plătită de cineva”
- CSAT convocat pentru combaterea marii evaziuni. România pierde 40 de miliarde de lei anual, conform unor estimări
- Nicușor Dan are primele discuții cu partidele privind formarea Guvernului. „Nu e bine să creștem taxe”
Adrian Mitroi: „Punctul dureros este legat de TVA și punctul care lipsește este extragerea subvenției la energie”
„FMI cere o reducere a impozitării muncii și merge pe măsurile care se pot lua foarte ușor. Acestea sunt mai grele, primele despre care am vorbit, sunt politice, dar creșterea impozitului pe dividende, de exemplu, de la 8 la 10% e o mișcare foarte simplă de făcut și egalizează, de exemplu, cu impozitul pe dobânda bancară.
Acest arbitraj fiscal despre care vorbește Fondul va fi cel puțin pe aceste două elemente. La fel sunt arbitraje fiscale în ceea ce privește impozitarea muncii și a capitalului. Adresează bine Fondul impozitarea proprietăților. Sigur trebuie să crească aici.
Punctul dureros este legat de TVA și punctul care lipsește este extragerea subvenției la energie. Sunt două puncte foarte critice, strict politice.
Observați că TVA-ul nu mai este de negociat aici, fără rate privilegiate, cu excepția probabilă a alimentelor de bază. Lasă un pic loc de întors aici. Politicul va avea un cuvânt de spus. O ridicare a tuturor cotelor standard de TVA probabil și din cauza asta colectăm atât de puțin TVA, că avem atât de multe facilități la TVA”, a explicat Adrian Mitroi, la Euronews România.
Profesor de Economie: „TVA este prima și cea mai rapidă încasare la buget”
„TVA este prima și cea mai rapidă încasare la buget care va ameliora imediat venituri de 1,2% din PIB. Sunt vreo 23 de miliarde.
De la începutul anului, mai pe toate elementele de încasări, noi am crescut cu excepția TVA-ului. Dacă scădeți inflația de 5%, noi pe TVA în termeni reali încasăm mai puțin decât anul trecut trimestru pe trimestru. Ceva este în neregulă acolo.
Până vor veni autoritățile să încaseze mai mult și de la cei care nu plătesc, la momentul ăsta, măsura care va aduce bani repede la buget ca să calmeze piețele de finanțare ale deficitului este măsura de creștere a TVA care este una fără menajamente, decât poate pentru alimentele de bază”, a mai spus Mitroi.
România are un deficit de aproape trei ori mai mare decât cel agreat cu Comisia Europeană: „Aceste măsuri sunt doar începutul”
De asemenea, profesorul de Economie a avertizat în privința creșterii prețurilor la electricitate, după ce Guvernul ar urma să decidă eliminarea măsurii de plafonare.
„Pe mine mă îngrijorează cel mai tare. 1 iulie, în care vor extrage schema de ajutor pentru energie electrică. Îmi aduc aminte ce s-a întâmplat acum câțiva ani, când s-a mai întâmplat această liberalizare. Va fi o creștere substanțială a facturilor cu conotațiile în primul rând de inflație”, a menționat Mitroi.
Adrian Mitroi a punctat că România ar trebui să mențină deficitul la nivel de sub 3% din PIB, ori în acest moment acesta este de aproape trei ori mai mare
„Suntem tot la 7,5% - 8% deficit, adică suntem pe avarie cu acest deficit. Noi am uitat. Trebuie să operăm la 3%. Avem de trei ori mai mult decât ar trebui. Aceste măsuri sunt doar începutul.
E un mesaj. Probabil că vor reuși să ameliorăm un deficit, dar 7,5% este încă departe de ceea ce ne trebuie. Urmează și măsuri substanțiale, probabil le vom vedea mai departe în a doua jumătate a anului”, a mai menționat profesorul.
Profesor: Restrângerea dramatică a deficitului s-ar putea să ne ducă la o creștere economică insuficientă, dacă nu chiar recesiune
De asemenea, Adrian MItroi susține că experții Fondului Monetar Internațional vin cu soluții alternative, nu doar cu sugestii de tăieri. În schimb, eforturile de reducere a deficitului s-ar putea traduce în renunțarea la creșterea economică.
„În sfârșit, vedem un program de reformă fiscală, pentru că ce am văzut până acum au fost niște propuneri destul de simple care numai să taie și nu au oferit nimic. FMI vine și cu soluții alternative. (...) Chiar sugerează la un moment dat că ar trebui ajutate persoanele cu venituri mai mici, mai ales în ceea ce privește energia, dar nu o spune specific.
Restrângerea dramatică a deficitului s-ar putea să ne ducă în celălalt rău care ne paște - o creștere economică insuficientă, dacă nu chiar recesiune.
(...) Nu poți să ai și prăjitura și să o mânânci. La ceva va trebui să renunți, probabil va trebui să renunțăm la creșterea economică. Probabil va fi datoria publică vinovatul de serviciu. O datorie publică sau un deficit mare va duce și el în datorie publică, așa că lăsăm generației următoare ceea ce nu am fost noi în stare să facem”, a concluzionat el.