România nu riscă momentan sancțiuni europene dacă îngheață salariul minim. Explicația vine chiar de la Bruxelles, de la vicepreședintele Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, într-un răspuns pentru Euronews Euronews România.
România a transpus o directivă europeană, care stabilește cum trebuie calculat salariul minim. Însă premierul Ilie Bolojan a lăsat de înțeles că, anul viitor, acesta ar putea fi înghețat, pe fondul crizei economice prin care trece țara noastră.
În ultima vreme, în coaliția de guvernare, s-a discutat tot mai des despre sancțiunile pe care le riscă România dacă întârzie implementarea directivei privind salariul minim.
Roxana Mînzatu spune că, în prezent, există un proces pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, deschis după ce un stat membru a contestat competența Uniunii asupra unor prevederi ale directivei. Așa că, până la decizia Curții, nu vor fi analizate eventuale încălcări ale legislației europene, de către statele membre.
Roxana Mînzatu a explicat că un astfel de caz de încălcare a legislației europene este analizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
„Directiva europeană privind salariul minim este un act legislativ foarte important pentru combaterea sărăciei în rândul persoanelor care muncesc. Felicit România pentru transpunerea directivei în legislația națională. În prezent mai există un număr de state membre care nu au notificat transpunerea.
Este adevărat că un stat membru care nu respectă legislația europeană în vigoare se află într-o situație de încălcare a dreptului Uniunii Europene”, a declarat Roxana Mînzatu, pentru Euronews România.
Vicepreședintele Comisiei Europene a explicat că „în prezent, în ceea ce privește această directivă, există un caz pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru că un stat membru a contestat competența Uniunii în legătură cu anumite prevederi ale actului”.
„De aceea, înainte de a analiza eventuale cazuri de încălcare a legislației europene, așteptăm decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene. După pronunțarea acesteia, vom analiza situații privind potențiale încălcări și vom decide pașii următori”, a mai precizat Mînzatu.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a dat de înțeles că „în principiu” salariul minim pe economie nu va crește, însă acest subiect este încă în analiza premierului Ilie Bolojan.
„Subiectul este în analiza premierului și, în momentul în care l-am întrebat, mi-a răspuns: În principiu - subliniez, în principiu -, salariul minim nu va crește!”, a spus Ioana Ene Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, potrivit Profit.ro.
Intrată în vigoare în 2024, legea prin care a fost transpusă în legislația națională directiva europeană privind salariul minim european stabilește că salariul de bază minim brut pe țară este calculat astfel încât să aibă ”nivelul orientativ” de 47%-52% în raport cu câștigul salarial mediu brut.
Hotărârea de Guvern adoptată în februarie 2025 cu privire la procedura de stabilire a salariului de bază minim prevede că acesta se stabilește și se actualizează în fiecare cu suma dintre rata medie anuală a inflației prognozate și rata de creștere reală anuală a productivității muncii prognozate.
Antreprenorii vor înghețarea salariului minim pe economie
Șapte din 10 antreprenori nu au posibilitatea de a crește salariul mim pe economie, motiv pentru care vor înghețarea acestuia în anul 2026, a declarat Florin Jianu, președintele organizației IMM România, potrivit Agerpres.
„Avem o analiză asupra faptului că, în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut în mod constat și peste rata inflației. Avem o creștere a inflației de aproximativ 23% față de anii anteriori și a salariului de circa 58%. Salariul minim a crescut în mod constant. Dacă în 2022 aveam salariul minim de 2.550 lei, în 2023 a fost 3.000 lei până la 1 octombrie, după care a fost 3.300 lei de la 1 octombrie, în 2024 a fost 3.700 lei, iar în 2025 este 4.050 lei', a precizat marți Florin Jianu, care a citat datele INS.
Jianu a amintit că punctul de vedere al IMM România cu privire la majorarea salariului minim brut pe țară în 2026 a fost prezentată și susținută la Comisia de dialog social de luni și va fi susținută și la Consiliul Național Tripartit care va avea loc spre sfârșitul acestei săptămâni.
„Sondajul realizat de IMM România fundamentează poziția noastră. În cadrul acestui sondaj am chestionat peste 2.000 de antreprenori care au răspuns în perioada 10-15 octombrie, din domenii precum: producție, comerț, Horeca, sectorul construcțiilor. Circa 70% dintre întreprinzători susțin că salariul minim brut ar trebui înghețat în anul 2026 și numai 30% dintre aceștia au răspuns că au posibilitatea creșterii salariului minim brut. Participanții la sondaj au afirmat că vor avea posibilitatea creșterii salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2027, după depășirea a ceea ce IMM-urile numesc o criză economică în acest moment. Întrebați cu cât ar putea să crească salariul minim de la 1 ianuarie 2027, 54% dintre antreprenori au menționat că salariul poate crește până la 4.250 lei, de la 4.050 lei în prezent, foarte puțini dintre aceștia (11%) menționând salariul de 4.500 lei brut sau peste 4.500 lei brut”, a adăugat președintele IMM România, potrivit sursei citate.
