Dacă Bacalaureatul român este în mare același de 40 de ani, în alte țări, examenul maturității trece prin revizuiri periodice și este mult mai diversificat. Elevii își aleg materiile în funcție de facultatea la care doresc să ajungă și susțin testele pe o perioadă de mai multe luni sau chiar ani de zile, nu într-o singură săptămână, în mijlocul verii.
Bacalaureat francez și A-Levels în Marea Britanie
Cele mai cunoscute examene ale maturității din Europa pentru care optează tot mai mulți elevi români sunt Bacalaureatul francez și evaluarea A-Levels din Marea Britanie. Ambele examene se concentrează pe un număr strict de materii și se susțin pe o perioadă lungă de timp. De la vârsta de 15-16 ani, elevii învață doar pentru aceste materii, nu și pentru alte 10 în plus ca în sistemul românesc. Spre exemplu, programul A Levels se desfășoară pe o perioadă de doi ani, primăvara și vara, iar examenele sunt împărțite. Vlad și Ana-Maria, care au absolvit o școală cu predare în sistem britanic, au susținut deja toate probele.
„La sfârșitul lui aprilie se țin primele examene și continuă până pe la mijlocul lui iunie. Există niște subiecte care știi clar că o să apară numai la un singur examen. Spre exemplu, jumătate din materia pe care o studiezi la istorie va apărea numai pentru un singur examen, într-un fel face să fie mai ușor când vine vorba de recapitulare pentru acel examen pentru că știi că poți să te concemntrezi numai pe acea parte de materie”, a povestit Vlad.
„Față de bacalaureatul românesc, A-Levels, având oportunitatea să dai jumătate din examene cu un an înainte și cealaltă jumătate în ultimul an, mi se pare că reduce puțin din stres și având oportunitatea să-ți alegi doar câteva materii pe care să te focusezi timp de doi ani, a fost mult mai ușor față de anii trecuți unde aveam 11 materii”, a adăugat Ana-Maria.
Autori contemporani și autori femei în programa britanică
Față de programa de limba română unde nu există niciun autor canonic din ultimii 40 de ani și nicio femeie-autor, britanicii au o programă care ține pasul cu lumea de azi.
„Studiem și autori contemporani, și autori femei. Noi anul acesta am studiat o autoare de poezii și ce am studiat noi a fost o colecție care a fost publicată în 1992. Normal, că este literature engleză, studiem și Shakespeare, noi anul acesta am studiat și Dracula al lui Bram Stoker”, a spus Vlad
„Fiind mai contemporane, ne și ajută să înțelegem chestii care se întâmplă în lumea de zi cu zi și suntem mai conectați cu ce se întâmplă acum”, a adăugat Ana-Maria.
Și la Istorie se pune accentual pe contemporaneitate. James Hudson, profesor de istorie la Școala Britanică Internațională din București, a povestit că „în ultimul an de studiu pentru A-Levels, se studiază în detaliu Războiul Rece, deci a doua jumătate a secolului XX, adică relațiile internaționale dintre America, Uniunea Sovietică și China. Ne uităm, spre exemplu, la istoria Rusiei de la monarhie, la revoluție și cum a schimbat Stalin Rusia. Ceea ce încercăm să încurajăm la elevi să poarte această dezbatere și să nu le punem frâne dacă vor să exploreze diverse opțiuni și da, au voie să critice idei, nu există un răspuns greșit, dar unele răspunsuri sunt mai ușor de susținut decât altele și vrei să poți să-ți pui întrebări și să dezbați istoria. Cred că cea mai importantă lecție pe care le-o putem da pentru când ajung la facultate este să le dăm uneltele de analiză și judecată, dar siguranță de sine astfel încât să poată dialoga despre ce s-a întâmplat în trecut.”
Reforma bacalaureatului în Franța
Între timp, în Franța, bacalaureatul a fost complet schimbat în 2021.
Simon Valette, directorul Liceului Francez din București aexplicat că „reforma a avut loc pentru că am constatat, în Franța, că cei mai buni elevi se duceau spre bacalaureatul științific și restul se duceau către bac-ul economic și social și bac-ul literar în funcție de ce le plăcea și doreau să studieze după bacalaureat. Aveam un paradox al elevilor care susțineau un bacalaureat științific, dar nu erau deloc interesați de științe și care nu continuau mai departe în domenii științifice. Deci bacalaureatul era mai degrabă o ierarhizare a elevilor în trei viteze. Ideea acum este să cultivăm autonomia elevilor, să le dăm libertatea de a face alegeri care să se alinieze cu ceea ce-și doresc să urmeze după ce susțin bacalaureatul”.
Rezultatul a fost o motivație mai mare în rândul elevilor.
„Ideea acestei reforme, atunci când a fost implementată a fost să facă o legătură între cei trei ani de bacalaureat și următorii trei ani după examen. Adică, pe parcursul celor trei ani de pregătire și susținere a bacalaureatului, elevii au în minte ce vor să facă în anii de după examen, ce specializări vor să-și aleagă la facultate. Spre exemplu, dacă știu că vreau să studiez ceva în domeniul științific, îmi aleg la Bac matematica, fac această alegere nu de dragul examenului, ci ca să ajung la facultate. Deci s-a lucrat la legătura aceasta între sistemul universitar și liceu, astfel că ceea ce aleg elevii la bac le este necesar pentru a reuși mai departe. Acesta este primul punct, deci este un bac teoretic, dar care corespunde alegerilor elevilor. Un alt aspect pe care îl găsesc a fi interesant în filosofia bacalaureatului este chestiunea aceasta de educare a alegerilor. Le spunem elevilor: vă alegeți trei specializări, aveți dreptul să abandonați una dintre ele dacă nu vă place. Este ideea de a deveni factor de decizie în viața ta, nu mai este ca înainte, intri pe un traseu și știi exact unde ajungi la capăt. Faci alegeri și devii responsabil pentru acestea, ți le asumi, așa cum este cazul după bacalaureat, când intri la universitate, îți alegi o filieră și îți asumi asta”, a mai explicat Simon Valette.
În România, bacalaureatul ar urma să fie schimbat după 2029, fiind inspirat din modelul francez, însă rămâne de văzut dacă această reformă va avea loc.
