Istoria comunismului a devenit materie obligatorie în școli de anul acesta. Până acum însă, manualele conțineau o bucată infimă din tot ce a însemnat comunismul în România de dinainte de Revoluție. Și poate tocmai lipsa informațiilor despre acea perioadă din istorie a contribuit la nostalgia pe care o simt acum mulți tineri, în fapt o nostalgie după ceva ce n-au trăit niciodată. În același timp, există și tineri care nici măcar nu știu ce a însemnat comunismul.
Mario, elev: „Nu știu foarte multe. Ce am auzit și eu de la istorie. Aia cu mâncarea cu razia sau rația. Știu că se dădea mâncare pe cartelă. Căldură puțin. Televizorul la fel. O oră sau două mi se pare.”
Reporter: „Și părinții, bunicii ce ți-au povestit?”
Mario, elev: „Nu știu, că nu am prea discutat cu ei. Sunt păreri împărțite așa.”
Reporter: „Și tu de ce parte ești?”
Mario, elev: „Nu-mi dau seama pozitiv, negativ.”
Reporter: „Tu ce știi despre comunism?”
Gabi, angajat: „Știu că era horror. Nu știu să vă zic.”
Reporter: „Ai învățat ceva la istorie despre comunism?”
Gabi, angajat: „Nu. Decât pe Tiktok mă mai uitam pe Tiktok și pe Google…da nimic interesant.”
Anemaria Soreață, profesoară de istorie: „Am întâlnit și tineri care nu știau, dar tinerii sunt în proces de învățare. Cel mai trist este când ei aud în jurul lor, fie în familie, fie pe stradă, fie la școală, faptul că li se spune că era mai bine în perioada comunistă.”
Anemaria Soreață este profesoară de istorie. De ani de zile predă istoria comunismului ca materie opțională. De anul acesta, materia a devenit obligatorie la clasa a XII-a. Istoria României se predă la clasele a VIII-a și a XII-a în mod normal. Însă ororile comunismului par doar trecute în revistă.
Ce învață elevii despre comunism?
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Începem cu rezistența anticomunistă, viața cotidiană în perioada regimului comunist, manipulare și propagandă, epoca Nicolae Ceaușescu, România în contextul Războiului Rece și încheiem cu Revoluția, care este un paragraf în manual și încă un paragraf despre mineriadă. Vă întreb dacă e suficient.”
Anemaria Soreață, profesoară de istorie: „Din perspectiva mea, care este fix subiectivă, este puțin, dar pot eu să mă adaptez și să încerc să-l determin pe el să fie curios, să caute mai mult.”
Un lucru care se și întâmplă cu elevii de la clasa ei.
Alexia, elevă: „Ororile comunismului, din păcate sunt foarte multe și din păcate consider că nu sunt știute de foarte multă lume. Dacă nu vor să înțeleagă acest lucru, atunci, din păcate, eu consider că suntem condamnați să trăim și să ne repetăm greșelile.”
Teodora, elevă: „Am auzit prima oară de comunism de la bunica mea. Mi-a spus că era o perioadă foarte cruntă, chiar bunicul meu a participat la Revoluție, mi-a povestit dinamica de acolo, cum era să fie chiar împușcat.”
Elevii din Germania învață despre trecutul nazist al țării încă de mici. Deși istoria propriu-zisă se învață doar în clasa a IX-a și a XI-a, elevii află despre nazism și comunism și la alte materii cum ar fi etica, religia sau literatura, încă din clasele gimnaziale.
Ulrich Bongertman, profesor de istorie: „Există și alte modalități de învățare prin metode bazate pe proiecte sau în zile speciale în care școlile își amintesc de istoria Germaniei de Est. Ei invită supraviețuitori în școli pentru a povesti ce au văzut în acea perioadă.”
Statul finanțează vizite la foste lagăre de exterminare pentru fiecare elev, tocmai pentru a încuraja o cunoaștere și înțelegere mai bună a Holocaustului.
