Președintele Nicușor Dan a anunța vineri că a promulgat legea privind pensiile magistraților, după ce hotărârea Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial.
Președintele Nicușor Dan, după promulgarea legii privind pensiile magistraților: Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate
Nicușor Dan a explicat că recalibrarea modului în care sunt calculate pensiile magistraților reprezintă „un gest de echitate, așteptat de societatea noastră”.
„Am promulgat în această dimineață legea privind pensiile magistraților, în urma publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale.
Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Încrederea cetăţenilor în stat se recâştigă atunci când reformele aşteptate de societate devin realitate.
Îi asigur pe magistrați că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută. Voi susține măsurile legislative și administrative cerute de corpul profesional pentru optimizarea condițiilor în care își desfășoară activitatea”, a scris președintele Nicușor Dan, pe Facebook.
Decizia CCR pe reforma pensiilor magistraților, publicată în Monitorul Oficial
Decizia Curții Constituționale nr. 153 din 18 februarie 2026 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1, 2 și 4, ale art. III pct. 1 și 2, ale art. IV și ale art. V alin. (3) - (7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și a legii în ansamblul său a fost publicată joi în Monitorul Oficial.
Legea urmează să ajungă pe masa președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.
Pe 18 februarie, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților și a stabilit că actul normativ este constituțional.
Decizia a fost luată după cinci amânări.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
După decizia CCR, șeful statului Nicușor Dan a transmis că aceasta reprezintă un gest de echitate, așteptat de societatea noastră.
'Salut decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută', a scris atunci șeful statului pe pagina sa de Facebook.
CCR a publicat motivarea deciziei
Curtea Constituțională a României publicat, joi, motivarea deciziei din 18 februarie prin care a stabilit că noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților este constituțional.
După publicarea motivării în Monitorul Oficial, legea merge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.
Potrivit surselor Euronews, mâine dimineață președintele Nicușor Dan va promulga legea pensiilor magistraților.
„ În motivarea obiecției de neconstituționalitate sunt formulate critici de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se arată că legea criticată încalcă art.114 din Constituție cu referire la condițiile în care Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege. Contrar normelor de tehnică legislativă, standardelor de bună reglementare și cu încălcarea jurisprudenței Curții Constituționale, expunerea de motive care însoțește proiectul de act normativ nu oferă o justificare reală pentru modalitatea de adoptare a legii propusă de Guvern.
Astfel, procedura angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege trebuie să se refere la o situație care, fără a fi extraordinară, necesită o rezolvare ce nu poate fi amânată. Cu privire la condițiile angajării răspunderii Guvernului sunt invocate Decizia nr.1655 din 28 decembrie 2010 și Decizia nr.29 din 29 ianuarie 2020, prin care Curtea Constituțională a statuat că acestea au în vedere: existența unei urgențe în adoptarea măsurilor conținute în legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea; necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate; importanța domeniului reglementat; aplicarea imediată a legii în cauză.
Se arată că nu era îndeplinită condiția referitoare la existența unei urgențe în adoptarea măsurilor conținute de legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea. Guvernul a susținut că la elaborarea proiectului de lege a avut în vedere decizia Comisiei Europene privind suspendarea parțială a plăților către România, respectiv a unei sume de 869 de milioane de euro, ce urma a fi alocată României ca urmare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cerința Comisiei Europene vizând respectarea condițiilor menționate în jalonul 215, dificultățile economice pe care le traversează România, precum și reconfigurarea pensiilor de serviciu în sensul asigurării exigențelor de echitate între toți beneficiarii de pensii plătite din fondurile publice, cât și ralierea acestor pensii la principiul contributivității. Or, niciunul dintre considerentele menționate nu poate justifica în realitate caracterul urgent al măsurilor ce se intenționează a fi adoptate pe calea angajării răspunderii guvernamentale”, se arată în motivare.
Pașii procedurali până la intrarea în vigoare
După promulgare, actul normativ va fi retrimis la Monitorul Oficial pentru publicare, astfel încât reforma să devină oficial lege și să își producă efectele.
Este esențial ca toți acești pași să fie parcurși rapid, pentru ca Guvernul să poată transmite un semnal clar către Comisia Europeană privind finalizarea reformei.
Inițial, Guvernul își propusese ca legea să fie publicată în Monitorul Oficial până la 1 ianuarie 2026. Termenul a fost însă depășit din cauza amânărilor repetate ale Curții Constituționale, până când cei nouă judecători au decis că proiectul respectă Constituția și poate intra în vigoare.
În mod normal, reforma ar trebui ușor reajustată, întrucât unele termene prevăzute inițial în lege nu mai pot fi respectate.
Ce se schimbă pentru magistrați
Cuantumul pensiei nu va fi modificat prin noua lege. Totuși, după intrarea în vigoare a reformei, magistrații nu vor mai putea încasa, la ieșirea din sistem, pensii aproape egale cu salariul avut în perioada de activitate.
De asemenea, va urma o perioadă de tranziție. Magistrații aflați în prezent în sistem vor putea ieși la pensie în baza vechii legislații.
Adoptarea și promulgarea reformei au o miză financiară importantă. Premierul Ilie Bolojan trebuie să discute cu oficialii de la Bruxelles despre deblocarea a peste 230 de milioane de euro, fonduri pe care România le poate accesa dacă duce la bun sfârșit această reformă.
Decizia favorabilă a CCR reprezintă un pas important pentru Guvern, însă urmează explicațiile oficiale privind întârzierile și modul în care legea va fi aplicată în anii următori.
