Partidele politice tergiversează, de ani buni, venirea cu mult invocata reformă administrativ-teritorială. Cu peste jumătate dintre oraşele mici şi alte sute de comune ajunse sub nivelul minim de locuitori prevăzut de lege, existența a peste 3.200 de primării cu personalul aferent reprezintă, an de an, o adevărată provocare la capitolul cheltuieli. Și o povară pentru bugetul de stat.
În timp ce politicienii de la noi ezită să vină cu reforma necesară, alte state și-au redus de zeci de ani numărul de primării și au eficientizat astfel administrația.
Reforma administrativ-teritorială bate pasul pe loc
În ultimii 30 de ani, în România nu a existat voința politică necesară pentru a rescrie hotarele administrativ-teritoriale. Și a eficientiza astfel un aparat bugetar local pentru a cărui funcționare este nevoie, anual, de perfuzii financiare de ordinul zecilor de miliarde de lei de la bugetul central.
În loc de fuzionarea sau comasarea localităților, după anul 1989, Parlamentul a aprobat înființarea a mai bine de 200 de noi comune și orașe. Numărul total al acestor uat-uri și, implicit, al primarilor depășește în prezent borna de 3.200.
Creșterea numărului de primării, fenomen în România
· Județe: 41
· Municipii: 103 (inclusiv București).
· Orașe: 320
· Comune: 2859
· Sate: 13.285, organizate în cadrul comunelor
Un primar la mai mulți locuitori, soluția altor state
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: „În prezent, țara noastră are una dintre cel mai mari densități de primari raportat la numărul de locuitori. Un ales local la 5.972 de locuitori. Spre comparație, Bulgaria are un primar la 24.150 de locuitori, iar Polonia, un primar la 15.139 de locuitori".
Deși avem parte de o coaliție cu o largă majoritate în Parlament, la ora actuală nu există unanimitate pentru venirea cu o amplă reformă administrativ teritorială. În județul Satu Mare unii primari cu bugete sărace au decis să nu mai aștepte și să-și comaseze comunele prin organizarea unui referendum local.
Adrian Cozma, deputat PNL: „Cele două comunități au hotărât să facă unificarea: comuna Socon, 3.100 de locuitori, comuna Beltiuc 3.348 de locuitori. În urma acestei unificări va rezulta a doua cea mai mare comună din județul Satu Mare 6.500 de locuitori. Vom avea un singur consiliu local în cele două comune, un primar, un viceprimar la 6.500 de locuitori.”
Pentru validarea unui astfel de referendum local, este nevoie însă ca cel puțin din 30% din locuitorii celor două comune să meargă la urne. Iar comasarea lor să fie adoptată cu voturile a cel puțin 25% dintre cei cu drept de vot. În trecut două astfel de tentative au eșuat: fuziunea comunei Florești cu municipiul Cluj și a localității Sânmartin cu Oradea. În prezent, se propun soluții mai pragmatice pentru încurajarea acestui fenomen.
Alfred Simonis, PSD, președintele CJ Timiș: „Vrem să înființăm un fond județean care să susțină comunele care aleg să se unească. Concret, dacă două sau trei comune decid de bună voie să fuzioneze, vor primi, printr-un parteneriat financiar de la consiliul județean, între 10 și 20 de milioane de lei, în funcție de numărul de locuitori".
Confruntați cu perspectiva unor stimulente financiare, primarii sunt împărțiti.
Gheorghe Popa, primarul comunei Mischii, jud. Dolj: „Zic că n-ar trebui să fie un impediment acest lucru pentru că ele nu pleacă din România. Practic aceste comune tot aici rămân. Cu ceva timp în urmă, eu am și propus o fuziune cu unele din comunele vecine nouă și, în acest sens, am și avut o discuție cu Vulpeni, comuna vecină deja cu mine. Vă dați seama că aici e o problemă delicată, pentru că o fuziune între 3-4 comune înseamnă că nu rămâne decât un primar."
Cornel Păpăroiu, primarul comunei Hercești, jud. Dolj: „10-20 de milioane pe o comasare de două comune nu este o soluție. Pentru că acea sumă, într-un an de zile, sau printr-o investiție majoră de canalizare sau o aducțiune de de apă, sau extindere de rețea sau asfaltare de drumuri, este infimă. Eu nu pot să decid decât după ce cetățenii comunei pe care o reprezint vor fi consultați".
Relu Filip, primarul comunei Pielești, jud. Dolj: „Nu cred că e cazul meu, pentru că suntem o comună, dezvoltare foarte mare. Nu cred că vreun cetățean din comuna Pielești, la un referendum, venea să voteze să treacă de Craiova, să i se mărească impozitele, ca la Craiova, că devenea doar oraș, nimic altceva."
Ionuț Spătărelu, primarul comunei Malu Mare, jud. Dolj: „Când ne gândim la bani, că ne trebuie practic pentru dezvoltare, e o chestie foarte bună. Noi, comuna Manu Mare, suntem una din comunele care, în realitate, cred că depășim 15.000 de locuitori. Putem să supraviețuim. În schimb, vecini cu noi sunt comune care sunt mult mai nici, la 2.500-3.000 de locuitori, care cred că, dacă ar veni în comasare cu noi, ar fi o chestie mai bună.”
Modele europene după care să se inspire autoritățile de la București să facă reformă există. Scăpate de spectrul comunismului în anii 90, alte state din regiune nu au pierdut timpul. Polonia are acum sub 2.500 de UAT-uri, așa-numitele gmina, conduse de primari aleși pe 5 ani.
La sud de Dunăre, autoriățile de la Sofia au fost mult mai radicale.
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: „În prezent, Bulgaria are peste 5.200 localități, conduse de doar 265 de primari. Aceste municipalități sunt numite obștine, formate din zeci de comune, sate și orașe, conduse de un singur primar și de un singur consiliu local."
Bulgaria, peste 5.000 de localități, doar 265 de primari
Structură localități Organizare administrativ-teritorială
Orașe: 257 28 districte (oblast)
Sate: 4.999 265 municipalități (obștine)
Pe fondul scăderii graduale a natalității în România și a exodului populației peste hotare, potrivit ultimului referendum, 57 dintre cele 103 municipii, 146 orașe, mai mult de jumătate din totalul de 216, dar și 452 de comune nu mai respectă criteriul demografic pentru existența lor. Mai puțini locuitori înseamnă mai puțini bani de încasat din taxe și impozite la bugetul local. Plus risc cronic de finanțare pentru funcționare și dezvoltare locală.
România - Peste 650 de localități, depopulate și fără bani la buget
57 municipii sub 40.000 loc.
146 orașe sub 10.000 loc.
452 comune sub 1.500 loc.
