Războiul din Orientul Mijlociu reaprinde criza energetică în Europa: prețul gazelor a crescut cu peste 70%

Decizia președintelui american Donald Trump de a lovi Iranul, de a urmări schimbarea regimului și de a remodela echilibrul de putere în Orientul Mijlociu a readus un coșmar pe care Uniunea Europeană credea că îl eliminase: criza energetică, potrivit Euronews.com.

Conflictul în escaladare a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la gaze, provocând panică în rândul investitorilor și îngrijorare la nivel guvernamental.

Marți, prețul gazelor la Title Transfer Facility (TTF), hub-ul de referință pentru comerțul european, a încheiat ziua la 54,3 € pe megawatt-oră (MWh), un salt impresionant față de 31,9 €/MWh în ziua de vineri, cu o zi înainte ca Trump să aprobe primele lovituri asupra Iranului.

Cauzele creșterii prețurilor

Creșterea bruscă a fost determinată de mai mulți factori, printre care decizia Qatarului de a suspenda producția de gaze naturale lichefiate (LNG) ca urmare a atacurilor de retorsiune ale Iranului. Qatar este unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de LNG.

Închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz, un coridor vital pentru exportul de energie din Orientul Mijlociu, precum și declarațiile lui Trump privind intenția de a continua bombardamentele „mult mai mult” decât perioada prognozată de cinci săptămâni au afectat și mai puternic piețele.

Reacția liderilor europeni

Liderii UE sunt deja în alertă. Rob Jetten, noul prim-ministru al Olandei, a declarat că guvernul său este pregătit să ia măsuri suplimentare „dacă va fi necesar”.

„Războiul din Iran poate avea un impact major asupra rezervelor strategice, nu doar în Europa, ci și în Asia. Trebuie să ne pregătim pentru orice scenariu în care acest conflict va continua săptămâni întregi și va afecta rezervele strategice în Olanda și în afară”, a spus Jetten marți, în prima sa vizită la Bruxelles după preluarea mandatului.

Pedro Sánchez, prim-ministrul Spaniei, a anunțat că guvernul său analizează „scenarii și măsuri posibile pentru a ajuta gospodăriile, angajații, companiile și lucrătorii independenți, pentru a reduce impactul economic al acestui conflict”, dacă situația se va agrava.

În paralel, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat într-un discurs televizat că va încerca să construiască o coaliție internațională cu resurse militare pentru a proteja traficul maritim din Strâmtoarea Hormuz, Canalul Suez și Marea Roșie.

„Avem interese economice de protejat, pentru că prețurile petrolului, gazelor și comerțul internațional sunt profund afectate de acest război”, a explicat Macron.

Provocări pentru aprovizionare și piața globală

Oficialii UE susțin că blocul european este, deocamdată, bine aprovizionat, majoritatea importurilor de LNG (aproximativ 58%) provenind din SUA, iar Qatar furnizând doar 8%.

Dacă războiul se prelungește și producția în Qatar rămâne oprită, țări precum China, Coreea de Sud, Japonia și India, mari consumatori de LNG qatarian, vor fi nevoite să se îndrepte către SUA pentru aprovizionare. Această competiție ar putea duce la creșteri dramatice și imprevizibile ale prețurilor.

Baird Langenbrunner, analist de cercetare la Global Energy Monitor, explică: „Închiderea producției în Qatar va avea un efect de undă considerabil asupra pieței globale de LNG până când producția va fi reluată, iar momentan nu este clar când se va întâmpla acest lucru.”

„Aceasta este, totodată, o oportunitate pentru Europa să investească mai serios în electrificare și energie regenerabilă. Expunerea la aceste șocuri geopolitice va continua până când dependența de gaze va fi redusă semnificativ”, a adăugat el.

Această criză readuce amintiri dureroase din 2022, când președintele rus Vladimir Putin a oprit livrările de gaze ca răspuns la sancțiuni, declanșând o criză energetică record în UE. Prețurile au crescut cu 231% în Cehia și 165% în România.

Atunci, Comisia Europeană a adoptat măsuri de urgență, inclusiv reducerea consumului de gaze și plafonarea prețurilor, iar statele membre au accelerat construirea terminalelor LNG pentru a primi gaze din SUA, Qatar, Norvegia, Algeria și Nigeria.

De asemenea, investițiile în sisteme regenerabile, precum pompe de căldură, au fost accelerate, iar guvernele au oferit sprijin financiar direct pentru gospodării și industrie.

Oficialii UE susțin că situația din 2026 este diferită de cea din 2022: rețeaua de aprovizionare este mai diversificată, iar consumul de gaze a scăzut. Totuși, preocuparea principală rămâne prețul energiei, care în sistemul marginal este stabilit de costul ultimului generator utilizat, în acest caz gazul.

„Războiul din Orientul Mijlociu și efectele sale secundare ar putea determina Bruxelles să reconsidere designul pieței de energie, așa cum s-a revizuit în 2024”, subliniază oficialii UE.