Artista franco-iraniană Marjane Satrapi, celebră datorită filmului animat „Persepolis”, a murit la Paris la vârsta de 56 de ani. Exilată în Franța, scriitoarea a devenit consacrată la nivel internațional prin povestea autobiografică a copilăriei sale petrecute în Iranul condus de mollahi, relatează agenția France Presse, citată de Agerpres.
„Marjane Satrapi a murit de tristețe la puțin mai mult de un an după decesul lui Mattias Ripa, soțul ei și totodată dragostea vieții sale”, se arată într-un comunicat emis de apropiații artistei.
Anunțul președinției Franței după ce Marjane Satrapi a murit
Palatul Élysée a vorbit în termeni laudativi de opera lui Satrapi care „a captivatun public internațional”.
„Trecerea sa în neființă marchează pierderea unei figuri marcante a culturii franceze și a unei artiste profund dedicate libertății, a cărei operă a transmis un mesaj universal și i-a adus o recunoaștere internațională imensă”, a transmis Administrația prezidențială franceză.
Cine a fost Marjane Satrapi
Marjane Satrapi s-a exilat în Franța în 1994 și a fost naturalizată în 2006. Ea a impresionat publicul cu saga ei autobiografică de benzi desenate „Persepolis”, în care și-a povestit copilăria petrecută în Iranul aflat sub jugul mollahilor, represiunea suferită de poporul iranian și dureroasa ei plecare spre Europa, potrivit Agerpres.
Cu un stil grafic simplu, susținut de planșe alb-negru, Marjane Satrapi a descris complexitatea profundă a societății iraniene și șocul personal și politic provocat de venirea la putere a ayatollahului Khomeini în 1979.
„Această imagine a femeii îmbrăcate ca un corb și a bărbatului bărbos integrist, adică ceea ce ați putut vedea la televizor, este tot ceea ce era permis de către guvern pentru a fi văzut. Însă Iranul este o dictatură, iar o dictatură nu arată totul”, a explicat ea în 2003, regretând totodată 'clișeele' care abundă în legătură cu țara ei natală.
Volumul „Persepolis”, premiat la Festivalul de benzi desenate din Angouleme
Premiat în 2001 la celebrul Festival de Benzi Desenate de la Angouleme, primul volum din 'Persepolis' a fost urmat de alte trei și ecranizat apoi pentru marile ecrane de Marjane Satrapi în 2007, alături de Vincent Paronnaud în calitate de coregizor. Filmul animat 'Persepolis' a câștigat Premiul Juriului la Festivalul de la Cannes din 2007. A fost nominalizat și la premiul Oscar la categoria 'cel mai bun lungmetraj animat' în 2008.
„Deși acest film este universal, eu țin să îl dedic tuturor iranienilor”, a declarat atunci Marjane Satrapi, care critica frecvent acțiunile represive ale Republicii Islamice Iran.
„Marjane a fost o artistă extraordinară și o femeie plină de farmec, care întruchipa bucuria creației, precum și tristețea exilului și a amintirilor dureroase. Deplângem moartea ei în această dimineață, a declarat Thierry Fremaux, delegatul general al Festivalului de Film de la Cannes, conform sursei citate.
Marjane Satrapi s-a născut în Iran într-o familie de intelectuali și a absolvit Școala Superioară de Arte Decorative din Strasbourg.
Publicat în 2003, albumul de bandă desenată 'Broderies' a prezentat un florilegiu de anecdote despre femeile iraniene.
În 2005, un alt album al său cu o intrigă plasată în Iran, 'Poulet aux Prunes', a câștigat premiul pentru 'cel mai bun album de benzi desenate' la Festivalul de la Angouleme, iar Marjane Satrapi a fost coregizoare a adaptării cinematografice a acestui volum în 2011, într-un film cu o distribuție din care au făcut parte Mathieu Amalric, Edouard Baer și Maria de Medeiros.
Marjane Satrapi a refuzat Legiunea de Onoare din partea Franței
Adversară înverșunată a autorităților de la Teheran, Marjane Satrapi a refuzat Legiunea de Onoare din partea statului francez în 2025 pentru a denunța astfel 'atitudinea ipocrită a Franței față de Iran', o țară care trecea, pe atunci, printr-un nou val de represiune.
„De ceva vreme încoace, îmi vine cu adevărat foarte greu să înțeleg politica Franței față de Iran”, a explicat ea pe Instagram, regretând că „tinerilor iranieni care iubesc libertatea, disidenților, artiștilor li se refuză vizele”.
„Refuzul Legiunii de Onoare nu reprezintă în niciun caz o acțiune sau un gând negativ împotriva Franței. Dimpotrivă, eu iubesc profund această țară, care a devenit și a mea”, a precizat ea.
