Primăria Capitalei pregătește un program de reabilitare a fațadelor clădirilor din Capitală. Proprietarii care nu își permit reparațiile ar putea primit sprijin financiar. Deși avem „o lege a fațadelor”, nu este pusă în practică.
Clădiri istorice din centrul Capitalei se degradează pe zi ce trece, sub privirile bucureștenilor și turiștilor. Fațade cu elemente arhitecturale deosebite, de la baroc la neoromânesc, sunt crăpate, scorojite și stau să cadă. Deși există o lege națională a fațadelor încă din 2011, care obligă proprietarii să repare imobilele degradate, aceasta nu a fost aplicată în mod real. Autoritățile locale ar fi trebuit să identifice clădirile cu probleme, să notifice proprietarii și să intervină acolo unde lucrările întârzie. În practică, însă, aceste etape au rămas, de cele mai multe ori, doar pe hârtie.
Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei: „Trebuie să inventariem toate clădirile pe care le are statul. Va trebui să decidem pe care le păstrăm, pe care să le vindem, astfel încât banii privați să vină și să le consolideze.”
În plus, primăria pregătește un program prin care să încurajeze reabilitarea fațadelor. Practic, administrația locală ar oferi proprietarilor care se apucă de treabă un sprijin financiar în plus față de scutirea de impozite deja prevăzută în lege.
Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei: „Gândim și o formă de finanțare care să fie similară cu cea pentru anvelopări, adică oamenii să vină să depună cerere, să intre în programele pe care le vom dezvolta, care vor avea bugete alocate.”
În cazul clădirilor clasate drept monumente istorice, lucrurile sunt și mai complicate, din cauza blocajelor birocratice în obținerea avizelor de reabilitare. Un grup de lucru organizat la nivelul Primăriei Generale încearcă să simplifice procedurile.
Emil Ivănescu, Ordinul Arhitecților din România: „Noi am militat, Ordinul București împreună cu Institutul Național al Patrimoniului, am insistat pentru instituirea unei metodologii de intervenție pentru fațade astfel încât bucureșteanul să poată rapid să aplice și, la fel, administrația să aibă o documentație rapidă de intervenție.”
Orașe precum Oradea sau Timișoara au reușit deja să accelereze reabilitarea clădirilor istorice combinând sancțiunile cu stimulentele financiare. Și orașe ca Paris, Londra sau Viena oferă facilități fiscale pentru reabilitărea fațadelor. Sancțiunile sunt, de asemenea, comune în alte țări europene.
Richard Burdett, consilierul pentru arhitectură al primarului Londrei: „În cazul Londrei, parte din merit pentru starea clădirilor îi revine sectorului privat care deține clădirile – trebuie să fie reînnointe pentru a îmbunătăți afacerea. Și sectorul public joacă un rol important. Nu cred că lucrurile se fac doar pentru că așa spune legea.”
Jean-Yves Chapuis, urbanist francez: „Sunt persoane care, pur și simplu, nu vor să facă lucrări, iar acolo trebuie aplicate sancțiuni. Dar sunt și oameni care, chiar și cu sprijin financiar, nu își permit – iar în aceste cazuri este soluții negociate.”
Așadar, deși vedem exemple de bune practici în alte țări, nu există o rețetă universală în urbanism. Experții susțin că ingredientul cheie este voința părților implicate de a se implica în comunitate.
