Primăria Generală a Bucureștiului pregătește un nou regulament care îi vizează pe proprietarii de clădiri din zonele protejate ale orașului. Scopul este reducerea aspectului degradat al fațadelor, afectate în ultimii ani de graffiti și de afișe lipite ilegal. Autoritățile spun că vor să readucă aceste zone la un standard vizual mai apropiat de importanța lor istorică. Pentru asta însă e nevoie de schimbarea legislației.
Multe clădiri din zonele centrale ale capitalei sunt acoperite de desene neautorizate sau de afișe. Clădirea din imagini se află chiar în centrul vechi al Bucureștiului.
Florin aka Cage, artist urban: „Graffiti-ul pe care îl vedeți aici este de fapt un semnal de alarma pentru primaries a inteleaga ca de acest spațiu nu are nimeni grija și ar trebui să vină să vadă ce se întâmplă aici cine sunt proprietarii de ce arată în felul în care arată de ce stă să cadă și de ce nu se iau măsuri ca sa previna chestia asta.”
Milo s-a mutat de câteva luni în bucurești. Este din italia și spune că arta stradală adaugă un strop de culoare orașului.
Milo, student: „Cu siguranta este o formă de artă intersantă și este bine reprezentată în București. Și de asemenea colorează puțin atmosfera atunci când orașul este întunecat ca acum. Graffitiul ca artă urbană nu înseamnă doar cuvinte și desene pe pereți și garduri. Poate însemna de exemplu și un mural.”
Ciucu cere modificarea urgentă a legii
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a solicitat luni, „imperativ”, modificarea rapidă a legislației pentru a permite intervenția eficientă a Primăriei Generale în vederea igienizării arterelor din zona centrală a Bucureștiului, prin îndepărtarea graffiti-ului și a afișelor de pe clădirile de patrimoniu.
Edilul a participat la o dezbatere publică organizată la ARCUB, alături de ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, parlamentari, primari și viceprimari de sector, reprezentanți ai Comisiei Naționale a Monumentelor, ai Institutului Național al Patrimoniului, ai Ordinului Arhitecților și ai ONG-urilor din domeniu. Tema discuției a fost: „Graffiti, o boală grea a Bucureștiului. Cum o tratăm?”
„Dacă nu va fi modificată legislația, va fi un proces extrem de greoi, extrem de costisitor, care va presupune „avizăraie”, documentații, semnături de arhitecți, planuri. Deci, e practic unul între motivele pentru care alți primari nu au acționat înaintea mea, mă gândesc, este tocmai această legislație care este extrem de greoaie. De aceea eu vin și cer imperativ și mulțumesc domnului ministru al Culturii că a fost astăzi aici și vom face o echipă din partea noastră și din partea Ministrului Culturii care, nu peste nu știu câte luni, ci în următoarele săptămâni să vină cu niște modificări legislative care ar trebui să fie trecute. Nu știu, poate și pentru urgență. (...) Am ajuns într-o situație în care a devenit o urgență”, a afirmat Ciucu.
În prezent, chiar și pentru îndepărtarea graffiti-ului de pe o clădire de patrimoniu este nevoie de un proiect tehnic, aviz de la Ministerul Culturii și autorizație de la Primăria Capitalei.
„Mi se pare și absurd, în contextul în care e vorba doar să cureți o clădire. (...) Legile care au fost făcute să protejeze patrimoniul din contră nu l-au protejat”, a mai spus edilul.
Ministrul Culturii: „Intervenții rapide pentru curățarea fațadelor”
Ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, susține necesitatea unor măsuri imediate, dar și a unei abordări pe termen mediu și lung.
„O intervenție primară ar trebui să fie, la inițiativa Ministerului Culturii, în această componentă de dezincriminare, a oricărei intervenții care are ca scop revenirea la starea inițială, de dinainte de a se aplica acel graffiti, corelat, repet, cu modalitatea de a ne asigura că intervenția nu aduce atingere monumentului în sine. Pentru că de asta, în formă actuală a legii, și de asta este și incriminarea, grija mare este aceea de a nu interveni incorect sau impropriu pe monument. Problema este că acum intervenția este întârziată de faptul că toate aceste avize trebuie să aibă loc să fie solicitate și obținute anterior intervenției. Este de analizat dacă mergem ex-ante, ex-post sau o soluție intermediară', a mai spus Andras Istvan Demeter”, a explicat acesta.
Ministrul a atras atenția că problema trebuie abordată la nivel de cauză, nu doar de efect, subliniind că multe dintre clădirile afectate sunt abandonate sau neîngrijite.
Program de curățare cu finanțare de la Primărie
Pe 17 martie, Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică un program pentru curățarea graffiti-ului și a afișajului neautorizat de pe fațadele clădirilor din zonele protejate.
Conform proiectului, proprietarii care se înscriu în program vor beneficia de acoperirea a 80% din costurile lucrărilor, iar restul de 20% va fi suportat de beneficiari. Documentațiile tehnice și avizele vor fi realizate de autorități, costurile fiind acoperite din bugetul local.
În prezent, dacă cineva vrea ca să cureţe faţada de graffiti pe o clădire de patrimoniu, trebuie să facă un proiect tehnic, să primească aviz de la Ministerul Culturii şi apoi o autorizaţie de la Primăria Capitalei.
