Meniu de accesibilitate

Opțiuni principale

Gestionați

Mărimea textului
x1.0
Spațierea textului
x1.0
Spațierea literelor
x1.0
Spațiere înălțime
x1.5

Patru legi ale Educației, în 34 de ani. Învățământul este în pragul celei de-a treia modificări legislative majore

Legile învățământului ajung astăzi, într-un final mult așteptat, pe masa guvernului, pentru a fi aprobate și a pleca mai departe la Parlament. Este primul pas concret în lungul drum, început în 2015, cu promisiunea președintelui Klaus Iohannis pentru un proiect de țară – România Educată. Învățământul este domeniul care a suferit cele mai multe modificări legislative după 1989.

Prima lege a educației după Revoluție a fost dată în 1995 de ministrul Andrei Marga

Aceasta a fost legea care a introdus examenul de capacitate în 1999 și elaborarea unui nou curriculum național de la clasa I, până la clasa a IX-a, învățământul obligatoriu fiind de 8 clase atunci.

De asemenea, tot legea lui Marga a înlocuit trimestrele cu semestre.

Alte mari modificări în educație

Următoare modificare importantă adusă învățământului a fost făcută în anul 2001, de către Ecaterina Andronescu. A fost introdusă atunci repartizarea computerizată la liceu, iar învățământul obligatoriu a fost extins până la finalul clasei a X-a.

Repartizarea computerizată a fost apoi extinsă și la concursul de Titularizare, în vremea mandatului lui Alexandru Athanasiu. Pe vremea ministrului Cristian Adomniței au fost introduse tezele cu subiect unic.

Următoarea modificare importantă a fost făcută de Ecaterina Andronescu la examenul de Bacalaureat: trei probe orale și trei probe scrise.

Apoi, a venit momentul 2011, când ministrul Daniel Funeriu a dat cea mai cunoscută lege a Educației din România, după care este guvernat sistemul de învățământ în prezent. Este legea care a introdus camerele de supraveghere la Bacalaureat și Evaluarea Națională și care a introdus clasa pregătitoare.

Legea mai cuprindea modificări importante, dar care nu au fost niciodată aplicate, majoritatea fiind ulterior schimbate din Legea Funeriu prin o multitudine de ordonanțe de urgență.

Printre propunerile care nu au fost aplicate este și trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu. De asemenea, legea Funeriu nu le permitea rectorilor să ocupă funcții de demnitari publici, de parlamentari sau de lideri de partide politice, însă lucrul acesta a fost modificat de Ecaterina Andronescu, în 2012.

O altă modificare controversată a fost adusă în 2014, printr-o ordonanță care a modificat Legea Funeriu la 97 de puncte, introducând, spre exemplu, doctoratul fără frecvență.

În ultimii 34 de ani, pe la ministerul Educației s-au perindat nu mai puțin de 24 de miniștri.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE