În ultimele șapte luni, partidele de la putere par că nu s-au erodat electoral, în ciuda măsurilor fiscale nepopulare adoptate. Paradoxul este pus atât pe seama faptului că liderii au servit drept scut electoral pentru propriile partide, cât și pe fondul saturației românilor față de formațiunile tradiționale. O situație de care poate profita în continuare AUR, dar care lasă loc ascensiunii sau apariției unor noi partide.
Partidele de guvernare: erodare mică, dar riscă stagnarea la urne
La alegerile de pe 1 decembrie 2024, PSD lua aproape 22% din sufragii, cel mai mic scor din istoria partidului în cursa pentru Parlament. Era urmat de AUR, PNL, USR, SOS, POT și UDMR.
La mai bine de un an de la acel scrutin, trei din cele patru partide din actuala coaliție și-au conservat voturile. Și asta, pe fondul măsurilor de austeritate fiscal-bugetară adoptate de guvernarea Bolojan. Pentru analiști, stagnarea nu constituie o surpriză. Dar există un nou pericol.
Andrei Țăranu, analist politic: Partidele s-au retras foarte discret din cetate, au lăsat câțiva reprezentanți, în general președinții partidelor, să iasă la suprafață. Pur și simplu, oamenii nu nu mai suportă partidele și nici nu vor să aude de ele.
Raluca Alexandrescu, prof.univ., Fac. de Științe Politice, Univ. București: Există o pierdere, și nu numai în România, ci la nivel global, o pierdere de direcție a unui întreg sistem politic bazat în democrații pe partidele politice. Asta ne pregătește, de fapt, pentru un sistem politico-economic care nu se luptă cu anumite partide, ci se luptă cu ideea de democrație. Ceea ce ne așteaptă este mai puțină democrație și mai mult autoritarism mascat.
Aflat în creștere ușoară, PSD mai are de recuperat pentru a ajunge măcar la contraperformanța rezultatului de la ultimele parlamentare.
Cristian Pîrvulescu, politolog: PSD deja încearcă cu disperare să preia mesajele AUR și vedem o încercare de a de a reveni, dacă vreți, la o anumită orientare politică pe care Liviu Dragnea o folosise la maxim și cu succes, aceea a populismului naționalist-identitar.
Stagnarea partidelor-sistem constituie și un semnal că românii, în special tinerii, își doresc o nouă alternativă politică. Scenariul unui partid prezidențial nu este însă creditat cu șanse.
Adrian Zăbavă, analist politic: Avem o imagine de început din partea SENS a unui partid nou, care încearcă să atace un electorat poate neacoperit de celelalte partide. Dacă mai poate fi vorba de un partid prezidențial, greu de spus. Dacă Nicușor Dan va reuși să bifeze câteva victorii, să își consolideze poziția de putere, atunci, în viitorul an, poate putem vorbi despre un Nicușor Dan care să arate o altă cale față de cele existente astăzi pe scena politică românească.
În prezent, partidele de coaliție sunt încă puțin peste opoziție. Potrivit ultimului sondaj INSCOP, actuala putere ar obține 48,3% din numărul voturilor, iar opoziția, 45,5%.
