Ilie Bolojan a prezentat al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare menite să scoată România din criză. Acest al doilea pachet intenționează să atace risipa făcută în administrația centrală și locală, după ce primul pachet a adus măsuri care lovesc pe toată lumea, dacă ne referim doar la majorarea TVA.
Însă unele măsuri găsesc opoziție chiar din interiorul coaliției de guvernare. Iar PSD este partidul care se opune și care dorește neapărat impozitarea progresivă. În aceste condiții, unii lideri PSD au și anunțat că partidul ar putea să ia în calcul ieșirea de la guvernare, fapt contrazis chiar de președintele interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu.
Opoziția din guvern. De ce se opune PSD și de ce nu vrea PNL impozit progresiv
Cristian Pîrvulescu analist politic: „Majorarea TVA va aduce ceva bani la buget, dar nu va aduce atât de mulți. România, cu 19%, avea cel mai mic TVA din UE, alături de alte patru state, din care trei sunt paradise fiscale: Luxemburg, Malta și Cipru și unul este Germania. Ungaria, de exemplu, are un TVA de 27%.
Marea problemă este totuși această obstinație cu care PNL susține în continuare cota unică, în condițiile în care cota unică, la momentul acesta, nu mai este o sursă suficientă de venituri. Sunt două țări în UE, din est, care au trecut din nou la impozitare progresivă, Polonia, spre exemplu. E defalcată pe trei niveluri în Polonia. Se putea face și în România. Din calculul simplist pe care l-am făcut eu, rezultă că, pe datele pe care le dă Ministerul de Finanțe, creșterea de la 10 la 20% pentru cei care au salarii peste 10.000, respectiv la 30 pentru cei care au peste 15.000 sau 20.000, ar aduce aproximativ 30 de miliarde în plus la buget.
Instituțiile internaționale așteptau un semn, nu că trebuie să se realizeze de azi pe mâine. Pe de altă parte, înțeleg că România nu e pregătită pentru ceva ce a reușit să aplice până în 2005. Lumea uită, dar impozitul progresiv a funcționat până în 2025. Că nu este ANAF-ul pregătit sau că sunt complicate lucrurile, am înțeles, dar e important să ia o decizie.
Austeritatea este o alegere politică. Nu Comisia Europeană a impus-o, cum vor să sugereze unii, nu piețele au impus austeritatea, din contră, ați văzut că instituțiile private internaționale, care clasează România în funcție de risc, avertizează că, dacă vom continua pe asemenea linie, vom avea probleme serioase cu creșterea economică.
Este o alegere ideologică. PSD și PNL au argumente ideologice. De fapt, nu există foarte multe argumente economice. Aud des această amenințare din partea PNL, mai ales, legată de faptul că oamenii vor părăsi România, că este un impozit pe talent și pricepere. Dar trebuie să spunem că este o datorie că impozitul actual este regresiv și că îi defavorizează pe cei care au venituri mai mici. Iar în România, majoritatea au venituri mai mici."
Paralela Bolojan - Boc - Băsescu
Consecvența lui Ilie Bolojan riscă însă să creeze tabere și poli de putere chiar și în interiorul PNL. Paradoxal, acțiunile lui Bolojan aduc aminte de PSD-ul de pe vremea lui Dragnea, iar măsurile luate amintesc de cele luate de guvernul Boc, pe vremea când Traian Băsescu era președinte.
Cristian Pîrvulescu analist politic: „Era inevitabil. Iar în momentul în care Bolojan a considerat că poate să lovească în primari, și-a lovit propria bază în interiorul propriului partid. Sigur că el a făcut o alegere ca, în interiorul PNL, grupurile de putere locală, în general susținute de primari, să controleze partidul. Bolojan crede că adevărata putere o au primarii și, ca și în PSD-ul lui Dragnea, acum puterea a fost și mai clar dată către structurile locale. Asta a produs oarecare nemulțumiri și alianțe între diferite grupări teritoriale.
Dar acești oameni sunt îngrijorați că nu vor mai putea să-și atingă obiectivele și se întreabă de ce trebuie să aplice austeritatea și în zona lor, în momentul în care austeritatea, într-o parte, va trebui aplicată peste tot, cu consecințele pe care le presupune.
De obicei, sunt scăderi importate ale perspectivelor economice, contrar a ceea ce susțin ei. Vă aduceți aminte 2010? S-a făcut comparația cu Grecia. În 2010, guvernul Boc - dar de fapt președintele Băsescu - le-a realizat. Domeniile care sunt grav afectate sunt învățământul și sănătatea. Este exact ceea ce încerca să facă guvernul Boc în 2011-2012, moment în care s-au produs celebrele manifestații de stradă care au dus la căderea guvernului."
De nenumărate ori lumea s-a tot întrebat de ce s-a ajuns în această situație și cine sunt vinovații. Răspunsul a tot fost dat de specialiști, iar datele existente arată cu degetul spre guvernarea precedentă, care aproape că a reușit să pună bomboana pe colivă. În acest context, Cristian Pîrvulescu a adus în discuție numele lui Ceaușescu și Băsescu.
Cristian Pîrvulescu analist politic: „În 2023 au crescut pensiile și salariile. Era inevitabil să ajungem aici, pentru că nu erau fonduri. A fost un pariu creșterea salariilor și pensiilor, un pariu electoral care nu a ținut, electoratul nu a fost sensibil deloc la acest lucru. Este o credință pe care o au că piața poate să rezolve problemele. Eu sunt dintre cei care au rezerve serioase că piața poate să rezolve problemele educației și sănătății. Iar pentru oamenii săraci, avem nevoie de educație publică și sănatate publică.
Creșterea economică este în sine un obiectiv, dar cred că și schimbarea arhitecturii fiscale este foarte importantă. Cred că asta înțeleg și unii oameni din PNL. Dar acum înțeleg că este și un pariu pe care îl fac pentru atragerea de investiții străine această politică foarte dură îndreptată împotriva statului. Este vechea logică a lui Ceaușescu și Băsescu, a statului care nu este funcțional și care consumă multe resurse. Austeritatea lui Ceaușescu nu a fost cerută de Fondul Monetar Internațional. A pus-o în aplicare, avea în vedere aceste zone neproductive, educație, sănătate, funcție publică. Băsescu, în 2009-2010, își îndreaptă atenția asupra aceleiași zone, iar acum vedem aceeași zonă avută în vedere. Eu cred că sunt politici neo-liberale de mult depășite.
E nevoie de stat și de funcționari. Sigur că funcționarii pot fi convertiți, nu trebuie să rămână la fel, dar ideea că România are prea mulți funcționari este falsă. Pentru că ai o serie întreagă de servicii publice pe care trebuie să le oferi. Pe de o parte, se consideră că administrația publică este nenecesară, ceea ce nu poate fi demonstrat cu ușurință. Pe de altă parte, sunt puși în aceeași zonă și profesorii, și polițiștii, și militarii, și personalul medical, servicii care sunt absolut necesare. Păi dacă noi avem rezultate slabe în educație, noi acum creștem numărul de elevi și reducem numărul de posturi? În domeniul educației sunt foarte multe riscuri care există aici și mi se pare că sunt soluții, domnul președinte vorbește din topor, sunt soluții care sunt improvizate contabil."
Ar putea să iasă PSD de la guvernare?
Cristian Pîrvulescu: „PSD este vioara a doua, da. N-am observat ca USR, care este un partid de centru, să aibă vreo critică, din contră, susține cu toată energia aceste politici, aderând la aceste viziuni neo-liberale. Iar UDMR a făcut-o de la început. PSD nu avea cum să nu o facă. Întrebarea este dacă iese PSD de la guvernare? Și când? Acum? Eu, personal, nu cred. Cred că va fi o încercare.
Bolojan poate că are unele lipsuri, dar înțelege foarte bine ce face și știe foarte bine ce face. Întreaga mașinărie de comunicare, în acest moment, sugerează că responsabilitatea este a PSD și dacă PSD se retrage, este responsabil pentru haos. Ca urmare, PSD nu prea are alternativă.
Nu cred că e făcut jocul PSD doar cu gândul la congres. Pesemne va fi mult mai pregătit atunci să iasă de la guvernare, dar să susțină de pe băncile opoziției guvernarea. Nu va putea nicio clipă să treacă total în opoziție, pentru că poate fi acuzat că pune în pericol stabilitatea politică. Domnul Ciucu spunea să nu bulgarizăm România, să nu ajungem în situația în care guvernele sunt spulberate în alegeri.
Știți ce constat eu? Că, dintr-o dată, de la prioritatea de a lupta pentru democratizare și împotriva extremei drepte, acum am ajuns într-un fel de război civil intern, în care bătăliile se dau împotriva unor grupări din interiorul țării care au votat pro-european și care sunt acum puse într-o situație extraordinară. Nu e vorba doar de privilegii. Spunea unul din influenții miniștri UDMR că deficitul vine din trei lucruri: din creșterea salariilor, în urma presiunilor sindicale din urma rocadei din 2023, creșterii pensiilor și investițiilor. Păi investițiile sunt esențiale. În momentul în care scad banii pentru investiții, primarii își văd toate lucrările puse sub discuție, autostrăzile care totuși au fost cât de cât realizate, liniile de metrou din București vor putea fi mai puțin susținute. Iată de ce există o asemenea presiune.
Constat că discursul care spunea că România a reușit să fie înaintea Bulgariei, Greciei și Portugaliei, umăr la umăr cu Polonia, nu mai există. România este o țară în pericol maxim. Am văzut același discurs și la prim-ministrul francez, săptămâna trecută, când a prezentat o serie de măsuri, dar situația acolo este mult mai complicată, pentru că acolo au un buget de 55% din PIB, nu mai au de unde să-l crească, nu mai au de unde să impună alte taxe, pe câtă vreme la noi există spațiu.
Și a spune că, peste noapte, ANAF va reuși să recupereze ce n-a recuperat 50 de ani, e o naivitate. Dar a introduce niște taxe care pot crește bugetul, într-un mod inteligent și mai ales a transmiterii un semnal piețelor că România înțelege momentul și că ia măsurile necesare, inclusiv cele de reducere a personalului, dar nu doar acestea, pentru că reducerea personalului nu va aduce prea multe beneficii, iar aceste chestiuni de micromanagement, în care luptăm împotriva chelnerilor și a șoferilor, mi se par incredibile.
Problema este cum aduci banii la buget. Banii aceia, un milion, nu vor face minuni și nu o să putem să luăm de peste tot atât de mulți bani, oricât de mult s-ar aduna. Înmulțiți un milion cu câte insituții sunt în România - să zicem că fac o economie de un milion pe lună - tot nu o să ajungeți la sumele necesare pentru a rezolva problema deficitului, care deficit vine din măririle de salarii și de pensii și din investiții, nu din furt, pentru că se creează impresia că s-a furat de s-a stins în țara asta. Nu înseamnă că nu s-a furat, dar principalul obiectiv a fost de a crește salarii, pensii. Eu nu am crezut că e bine ce s-a întâmplat.”
