Meniu de accesibilitate

Opțiuni principale

Gestionați

Mărimea textului
x1.0
Spațierea textului
x1.0
Spațierea literelor
x1.0
Spațiere înălțime
x1.5

Nouă tone de plase de pescuit, abandonate în Marea Neagră în 18 luni. Acestea reprezintă principala cauză de mortalitate a delfinilor

Mii de plase de pescuit abandonate în adâncuri amenință vietățile din Marea Neagră. Nouă tone au fost descoperite doar în ultimele 18 luni, în cadrul unui proiect dezvoltat de România, Turcia, Bulgaria și Georgia. Un sfert dintre aceste capcane au fost scoase doar din zona litoralului românesc. Acestea sunt principala cauză a mortalității în rândul delfinilor din Marea Neagră, iar fără măsuri urgente riscurile pe termen lung pot fi devastatoare.

Astfel de plase împânzesc adâncul mării. Sunt capcane nu doar pentru pești, ci și pentru delfini.

Nouă tone de plase de pescuit, abandonate în Marea Neagră în 18 luni

Diana Sobaru, jurnalistă Euronews: „De la începutul anului, valurile mării au adus la țărm doi pui de delfin. Este posibil, spun specialiștii ca aceștia să fi murit în plasele abandonate în adâncuri, o capcană fatală pentru mamifere."

Conform statisticilor, peste 650.000 de mamifere marine - balene, delfini și foci - mor anual în lume din cauza plaselor abandonate sau active.

George Tudorache, biolog marin: „Ele, odată prinse, nu mai pot ieși la suprafață și mor. Iar de-a lungul anilor, prin eșuări, am putut observa prezența acestor urme de plase."

Activiștii de mediu din cele patru țări participante la proiectul regional BlackNETS au scotocit adâncurile mai bine de un an și jumătate pentru colectarea celor 9 tone de plase de pescuit abandonate în Marea Neagră. Aproape 3 tone au fost doar din zona litoralului românesc.

Angi Paiu, manager ONG: „Plasele rămân active pe fundul mării timp de zeci, sute de ani și continuă să prindă în mod activ. Înainte de a extrage aceste plase de pe fundul apei, a existat și o mapare, o cartare a apelor teritoriale, astfel încât să identificăm acele zone de acumulare."

În timp, plasele abandonate se transformă în microplastic, care ajunge în pește și, în final, în organismul uman. Ultimul studiu efectuat de specialiștii Institutului de Cercetare Grigore Antipa din Constanța a scos la iveală date alarmante. 90% din rapanele analizate conțin microplastice, la fel și 70% din midii sau șprot.

Florin Timofte, directorul Institutului de Cercetare Grigore Antipa: „Este doar o confirmare a ceea ce se evalua până acum, adică în mai toate organismele filtratoare există microplastice, că ele sunt transferate de-a lungul lanțului trofic de la scoici la rapana, de exemplu, și în același fel se va întâmpla și cu alte specii care se hrănesc cu pești filtratori."

Conform studiilor, în fiecare an, în mările și oceanele lumii sunt abandonate, pierdute sau aruncate între 500 de mii și un million de tone de unelte de pescuit.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE