Moldova cere drum propriu spre UE, dar Bruxellesul nu rupe tandemul cu Ucraina

Pe măsură ce Moldova se pregătește să găzduiască un summit bilateral crucial cu Uniunea Europeană vineri, la Chișinău, președinta Maia Sandu și guvernul său pro-european fac eforturi susținute pentru a accelera aderarea țării la UE – posibil chiar înaintea vecinului său, Ucraina, scrie Euronews.com.

În ciuda atacurilor hibride repetate din partea Rusiei și a provocărilor economice, Moldova este dornică să prezinte progresele recente în alinierea la standardele UE ca argument pentru decuplarea parcursului său de extindere față de cel al Ucrainei. Însă Bruxellesul rămâne prudent.

O sursă din cadrul președinției daneze rotative a UE a declarat pentru Euronews că „decuplarea procesului de extindere între Moldova și Ucraina nu este de actualitate”. Liderii europeni se tem că permiterea Moldovei să avanseze mai rapid ar putea transmite un semnal greșit – sugerând o concesie strategică față de obiectivele destabilizatoare ale Rusiei în regiune.

Din perspectiva UE, extinderea nu este doar un proces birocratic; este un mesaj geopolitic. Menținerea unei abordări unitare față de Moldova și Ucraina este văzută ca o modalitate de a sublinia solidaritatea și de a rezista manipulărilor externe. Europarlamentarul român Siegfried Mureșan, președintele Comitetului Parlamentar de Asociere UE–Moldova, este unul dintre cei mai vocali susținători ai Moldovei la Bruxelles. El argumentează că mica națiune nu doar că avansează rapid, dar ar necesita și un efort mai redus din partea instituțiilor europene comparativ cu Ucraina.

„Integrarea Republicii Moldova în UE va necesita un efort mai mic”, a declarat Mureșan pentru Euronews. „Integrarea țărilor mici este mai ușoară decât a celor mari. Moldova este o țară mică, iar cu sprijinul nostru poate realiza multe cu sume care nu sunt semnificative pentru UE – dar care sunt transformatoare pentru Moldova.”

Plan de creștere și reziliență economică

UE urmează să prezinte un plan de creștere pe trei ani, în valoare de 1,9 miliarde de euro pentru Moldova – finanțat parțial prin împrumuturi și granturi cu sprijinul Băncii Europene de Investiții. Investiția urmărește să întărească economia Moldovei și să reducă vulnerabilitatea sa la presiunile externe, în special din partea Rusiei.

„Știm că Rusia a șantajat-o cu prețuri mari la energie”, a spus Mureșan. „Țara a suferit din cauza inflației ridicate; trebuie să-i întărim economia.”

Infrastructura energetică a Moldovei a trecut printr-o transformare semnificativă din 2022. Țara este acum conectată la rețeaua electrică europeană, iar UE a finanțat modernizări majore ale sistemelor de distribuție interne. Chișinăul s-a angajat, de asemenea, să genereze 27% din energia sa din surse regenerabile până în 2030.

În ciuda unor obstacole – inclusiv o încetinire economică atribuită șocului energetic cauzat de războiul din Ucraina – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) consideră economia Moldovei ca fiind rezilientă. Într-o schimbare majoră, peste 50% din exporturile moldovenești au fost direcționate către UE în 2024 – cel mai ridicat nivel din istoria țării.

Amenințări hibride și presiune strategică din partea Rusiei

Bruxellesul rămâne profund conștient de presiunile interne și externe cu care se confruntă Moldova. În timp ce opinia publică este divizată între sentimente pro-occidentale și pro-ruse, regiunea separatistă Transnistria – aflată încă sub controlul de facto al Rusiei – rămâne o sursă de instabilitate.

„Minoritățile rusofone și companiile din așa-numita regiune transnistreană beneficiază de integrarea europeană. Peste 70% din exporturile lor merg pe piața europeană. Așadar, cred că Rusia va continua să încerce destabilizarea”, a spus Mureșan, subliniind paradoxul influenței ruse în regiune.

Cooperarea în domeniul securității se aprofundează deja. În cadrul Parteneriatului pentru Securitate și Apărare UE–Moldova, UE a alocat 197 de milioane de euro prin Facilitatea Europeană pentru Pace (2021–2025) pentru modernizarea forțelor armate ale Moldovei.

Moldova și Ucraina au depus cereri de aderare la UE în martie 2022 și au primit statutul de țări candidate în iunie același an. Negocierile formale de aderare au început în iunie 2024 – însă modul și ritmul în care fiecare țară avansează rămâne o chestiune sensibilă politic.

Deocamdată, Bruxellesul pare reticent în a separa traseele. Dar dacă Moldova va continua să demonstreze reforme concrete, reziliență economică și fiabilitate geopolitică, argumentul pentru o aderare accelerată ar putea deveni din ce în ce mai greu de ignorat.