„Nu există motive obiective” pentru a împiedica începerea procesului de aderare a Ucrainei la UE, a transmis Comisia Europeană, în replică la veto-ul reconfirmat de Viktor Orbán la summitul de săptămâna trecută, scrie Euronews.com.
„Când unei țări candidate i se blochează accesul fără un motiv obiectiv, în ciuda faptului că îndeplinește criteriile, întregul proces de extindere își pierde credibilitatea”, a declarat marți un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Orbán susține că 95% dintre cei aproape 2,3 milioane de participanți la o consultare națională recentă s-au opus aderării Ucrainei la blocul comunitar. Prezența a fost de aproximativ jumătate din cele 5,5 milioane de voturi exprimate la alegerile naționale din 2022.
Premierul maghiar a invocat aceste rezultate când și-a reafirmat poziția de veto în cadrul summitului: „Am venit aici cu un mandat puternic.”
„Dacă un stat membru al Uniunii Europene se află în război, înseamnă că și UE este în război – iar noi nu dorim asta”, a spus el.
Marți, Comisia a reiterat că Ucraina este pregătită să deschidă primul „cluster” de negocieri, care acoperă teme esențiale precum democrația, drepturile omului, securitatea, sistemul judiciar și achizițiile publice.
Acest grup de capitole, denumit „Fundamente”, este primul care se deschide în procesul de aderare și ultimul care se închide.
Fiecare etapă a negocierilor necesită acordul unanim al celor 27 de state membre.
„Din partea noastră, lucrurile sunt foarte clare: în ciuda circumstanțelor extrem de dificile, Ucraina continuă să implementeze reforme”, a transmis purtătorul de cuvânt al Comisiei.
„Am apărat mereu o abordare bazată pe merite în procesul de aderare, iar în acest caz nu există motive obiective pentru a bloca deschiderea primului cluster.”
„Sperăm sincer că vom putea deschide acest prim cluster foarte curând”, a adăugat el.
Comisia a evaluat pozitiv și planul de acțiune al Ucrainei pentru protejarea minorităților, care urmărește armonizarea legislației naționale cu standardele europene pentru combaterea discriminării și infracțiunilor motivate de ură pe criterii etnice, asigurarea accesului egal la serviciile publice și promovarea diversității culturale.
Planul a fost conceput pentru a liniști îngrijorările exprimate de guvernul lui Orbán, care acuză Kievul de încălcarea drepturilor lingvistice ale celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari din regiunea Transcarpatia. Cele două țări au purtat discuții bilaterale pe acest subiect, dar acestea s-au prăbușit brusc în mai, după ce Ucraina a dezvăluit o presupusă rețea de spionaj maghiară care acționa împotriva intereselor ucrainene.
Decuplare tacită?
Veto-ul lui Orbán privind aderarea Ucrainei datează din iulie 2024, când Ungaria a preluat președinția Consiliului UE pentru șase luni și a declarat că Ucraina nu va deschide niciun capitol de negociere în această perioadă.
Oficialii și diplomații din Bruxelles au respins poziția Budapestei și sperau la progrese după ce Polonia a preluat președinția în ianuarie. Însă mandatul polonez s-a încheiat fără rezultate. Actualul președinte în exercițiu, Danemarca, a descris extinderea UE drept o „necesitate geopolitică” și dorește să deblocheze situația.
Consultarea națională recentă a oferit, însă, un nou argument lui Orbán, care susține că are un „mandat” clar pentru a menține blocajul.
Între timp, răbdarea se termină la Kiev. La summitul de săptămâna trecută, președintele Volodimir Zelenski, vizibil frustrat, a transmis un mesaj virtual ferm liderilor europeni, inclusiv lui Orbán:
„Este nevoie de un mesaj politic clar – că Ucraina se află ferm pe calea europeană și că Europa își respectă promisiunile. Orice întârziere în acest moment poate crea un precedent global – un motiv pentru a pune la îndoială angajamentele Europei.”
„Ne facem partea noastră de treabă. E corect să așteptăm un răspuns pozitiv. Deschiderea clusterului ‘Fundamente’ nu ar fi doar un pas tehnic. Ar fi o decizie politică ce definește viitorul integrării Ucrainei în UE.”
La finalul summitului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat sprijinul, dar nu a oferit nicio soluție clară pentru depășirea blocajului.
„Sub foc constant, Ucraina adoptă reformă după reformă. Este impresionant”, a spus von der Leyen. „Ucraina a livrat – acum trebuie să o facem și noi. Pentru că procesul de aderare se bazează pe merit. Iar Ucraina merită să avanseze.”
Impasul este atât de adânc încât diplomații au început să ia în calcul ideea de a separa parcursurile Ucrainei și Moldovei. Cele două țări au depus cererea de aderare aproape simultan, la scurt timp după invazia Rusiei, și au primit statutul de candidat în aceeași zi, în iunie 2022. De atunci, au mers în paralel.
Comisia consideră că ambele sunt pregătite pentru deschiderea primului cluster și așteaptă acordul unanim al statelor membre.
Orbán nu a exprimat nicio rezervă față de Moldova, ceea ce înseamnă că, tehnic, Chișinăul ar putea avansa în negocieri, în timp ce Kievul rămâne blocat. Totuși, decuplarea este o decizie riscantă, deoarece ar putea duce la rămânerea permanentă în urmă a Ucrainei și ar accentua sentimentul unei promisiuni nerespectate față de poporul ucrainean.
„Nu solicităm decuplarea Moldovei. Statele membre trebuie să decidă dacă doresc acest lucru”, a spus purtătorul de cuvânt al Comisiei. „Ceea ce ne dorim este să sprijinim atât Ucraina, cât și Moldova în procesul de pregătire pentru aderare.”
