Danemarca a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar în acest context, ministrul danez al Afacerilor Europene, Marie Bjerre, spune că va intensifica procedurile prevăzute la articolul 7 împotriva Ungariei. Ea susține că va exercita „o presiune maximă” asupra Ungariei, pentru a i se ridica dreptul de veto în ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Opoziția permanentă a guvernului condus de Viktor Orban a provocat o exasperare deja vizibilă atât la Kiev, cât și la Bruxelles, știut fiind faptul că fiecare etapă a procesului de extindere a UE necesită unanimitate de voturi.
„Dacă nu continuăm procesul de extindere, riscăm să pierdem unele dintre aceste țări. Este important pentru ucraineni, este important pentru războiul lor. Ei au nevoie de perspectiva aderării la UE și noi nu le luăm fața de la această perspectivă. Suntem foarte detrminați și vom face tot ce putem. Vom exercita o presiune maximă asupra Ungariei pentru a-și ridica rezervele. Și suntem dispuși să facem tot ce putem, din punct de vedere politic și practic, pentru a avansa cu Ucraina, dar și cu Moldova și cu țările din Balcanii de Vest”, a spus ministrul danez pentru afaceri europene, Marie Bjerre, citată de Euronews.com.
Ea nu a detaliat nicio metodă specifică pentru a ocoli veto-ul Ungariei și a spus doar că este „prea devreme” pentru a spune dacă acesta a devenit efectiv insurmontabil.
Noua președinție a Comisiei Europene ar vrea „opțiunea nucleară” împotriva Ungariei
Ministrul a avertizat, în repetate rânduri, că îndeplinirea promisiunii făcute țărilor candidate este esențială pentru consolidarea „securității și stabilității” Uniunii Europene.
- Articolul 7, considerat „opțiunea nucleară”, este o clauză din Tratatul Uniunii Europene care permite statelor membre să voteze pentru excluderea sau sancționarea unui membru care încalcă regulile blocului comunitar. UE a evitat până acum să folosească așa ceva, în ciuda faptului că Bruxelles-ul susține că Ungaria a încălcat legislația europeană.
- Marie Bjerre a mai precizat că UE ar trebui să restricționeze accesul la fondurile europene pentru țările care încalcă legislația UE.
Președinția daneză îi urmează exemplul predecesoarei sale, Polonia, prin angajamentul public de a promova cât mai mult posibil cererile de aderare ale Ucrainei și Moldovei. Cererile au fost asociate, deoarece ambele țări au fost declarate candidate în iunie 2022. Însă președinția poloneză a venit și a trecut, fără să se înregistreze niciun progres. Ucraina și Moldova încă așteaptă deschiderea primului grup de negocieri, cunoscut sub numele de „Fundamentale”, care acoperă teme precum democrația, drepturile omului și securitatea.
Marea problemă cu Ungaria e mai dificilă, pebtru că prim-ministrul maghiar a mers chiar până la organizarea unei consultări naționale pentru a afla opiniile concetățenilor săi cu privire la posibila aderare a Ucrainei la blocul comunitar. Potrivit lui Orbán, 95 % din cei aproape 2,3 milioane de participanți care au răspuns la consultare s-au opus candidaturii. Prezența la vot a fost aproximativ jumătate din cele 5,5 milioane de voturi înregistrate la alegerile naționale din 2022.
În timpul summitului UE de săptămâna trecută, Orbán a citat rezultatele ca bază pentru a-și dubla veto-ul: „Am venit aici cu un mandat puternic. Dacă un membru al Uniunii Europene se află în război, înseamnă că Uniunea Europeană se află în război, iar nouă nu ne place asta”.
Comisia Europeană a răspuns că nu există „motive obiective” pentru a se opune aderării Ucrainei, întrucât această țară devastată de război a realizat reformele solicitate și a îndeplinit criteriile necesare pentru a deschide grupul „Fundamentale”.
Impasul este atât de profund încât diplomații au început să ia în considerare ideea de a separa Moldova de Ucraina, cu scopul de a permite Moldovei, susținută de Orbán, să continue procesul. Separarea este însă un pariu riscant, deoarece riscă să lase Kievul definitiv în urmă și să perpetueze impresia unei promisiuni încălcate față de poporul ucrainean.
În calitate de președinție a Consiliului, Danemarca va avea sarcina de a modera dezbaterea în cazul în care această întrebare incomodă va fi pusă oficial pe masă. Deocamdată, Copenhaga mizează pe menținerea celor două țări împreună.
„Încă lucrăm la deschiderea primului grup atât cu Moldova, cât și cu Ucraina, deoarece aceasta este cea mai bună soluție. Motivul pentru care avem acest nou impuls în ceea ce privește extinderea se datorează Ucrainei. Nu am discuta astăzi despre extindere dacă nu ar fi fost Ucraina și progresele enorme pe care le-a făcut”, a spus Bjerre.
UE și Moldova vor organiza vineri un summit bilateral.
