România trebuie să își accelereze investițiile în sisteme antidrone și să își adapteze mai rapid capacitățile de apărare la noile amenințări generate de războiul modern, consideră fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Într-un interviu acordat Euronews, acesta a declarat că incidentul în care o dronă rusească a lovit un bloc din Galați arată limitele actualelor sisteme de apărare în fața unor astfel de amenințări.
„În Galați există o îngrijorare acumulată în timp”
Mircea Geoană a explicat că atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene din apropierea graniței au creat un sentiment de nesiguranță în estul României.
„Șocul incursiunii ruse și al exploziei pe un bloc de apartamente din Galați este încă prezent. Rusia atacă constant infrastructura de pe partea ucraineană, iar de câteva ori au trecut granița, în spațiul aerian al României, țară NATO. În Galați și în Delta Dunării există o îngrijorare acumulată în cei peste patru ani de război”, a declarat fostul oficial NATO.
De ce nu a fost doborâtă drona
Întrebat de ce forțele române nu au reușit să intercepteze drona, Geoană a spus că problema nu ține doar de timpul foarte scurt de reacție, ci și de tipul de echipamente folosite împotriva unor astfel de ținte.
„Nu au avut suficient timp și spațiu să tragă. Și întrebarea este: cu ce tragi într-o dronă? Ai nevoie de un F-16? Ai nevoie de un F-35? De o rachetă care este atât de scumpă?”, a spus acesta.
Potrivit lui Geoană, lecția pe care România și întreaga Alianță Nord-Atlantică trebuie să o învețe este că războiul cu drone necesită tehnologii dedicate și sisteme de reacție mult mai rapide.
Fostul secretar general adjunct al NATO consideră că actualele capabilități trebuie completate cu senzori și sisteme special concepute pentru detectarea și neutralizarea dronelor.
„Dacă s-a întâmplat o dată, se va întâmpla din nou, iar România clar nu este pregătită pentru astfel de incursiuni frecvente cu drone”, a avertizat Geoană.
Acesta a menționat existența unor tehnologii deja disponibile pe piață, precum senzori acustici și sisteme antidrone, însă a subliniat că este nevoie de prioritizarea investițiilor și de adaptarea rapidă la evoluția tehnologică.
Apel pentru o nouă strategie NATO de apărare antiaeriană
Geoană a afirmat că provocarea nu este doar a României, ci a întregului flanc estic al NATO.
„Cred că trebuie să facem un efort mult mai mare pentru a găsi tipul potrivit de apărare antiaeriană și antirachetă pentru NATO în general”, a declarat acesta.
Fostul oficial NATO a explicat că, deși Alianța dispune de mijloace eficiente pentru amenințările de la altitudini medii și mari, precum sistemele Patriot, avioanele F-16 și F-35, apărarea împotriva dronelor care zboară la joasă altitudine rămâne o provocare.
„Pentru ceea ce se întâmplă la altitudine joasă încă ne lipsesc mijloacele adecvate. Ele există pe piață și pot fi achiziționate. Problema este să ai prioritățile corecte și să ții pasul cu ritmul extrem de rapid al inovației în acest domeniu”, a explicat Mircea Geoană.
În opinia sa, lecțiile războiului din Ucraina și ale conflictelor recente din Orientul Mijlociu arată că statele NATO trebuie să accelereze procesele de achiziție și modernizare pentru a răspunde eficient noilor tipuri de amenințări.
