Sârbii sunt chemați astăzi la urne, într-un scrutin care reprezintă cea mai importantă provocare din ultimul deceniu pentru liderul populist Aleksandar Vucic. O amplă mișcare de protest condusă de studenți încearcă să pună capăt guvernării acestuia, relatează Reuters, preluat de Agerpres.
Alegeri parlamentare în Serbia, după aproape doi ani de proteste studențești
Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Aleksandar Vucic în septembrie, se desfășoară pe fondul protestelor studențești care au avut loc în Serbia în ultimii aproape doi ani.
Manifestațiile împotriva corupției și a tendințelor autoritare au început după tragedia din 2024, când 16 persoane și-au pierdut viața în urma prăbușirii unui plafon al gării din Novi Sad. De atunci, mișcarea studențească a câștigat sprijinul unei părți importante a populației.
La Belgrad și Novi Sad, alegătorii au format cozi neobișnuit de lungi în fața secțiilor de votare, încă înainte de deschiderea urnelor, la ora locală 07:00. Votul se va încheia la ora 20:00 (21:00, ora României), iar primele informații privind rezultatele sunt așteptate aproximativ două ore mai târziu.
O eventuală victorie a mișcării studențești ar putea produce o schimbare majoră pe scena politică din Serbia, țară balcanică cu aproximativ șase milioane de locuitori.
Însă Vucic, care a demisionat din funcția de președinte, aflat la al doilea mandat, pentru a candida din nou la postul de prim-ministru, este un lider în exercițiu puternic. Mulți alegători îi sunt recunoscători pentru că a scos Serbia din obscuritatea economică și a coordonat o perioadă de modernizare susținută, incluzând construirea de noi autostrăzi, căi ferate, școli și spitale.
„Am ieșit devreme astăzi pentru că studenții ne-au chemat”, a declarat Ana, în vârstă de 30 de ani, la o secție de votare din Belgrad.
Sondajele indică o luptă strânsă între partidul lui Vucic și mișcarea studențească
Pe plan intern, Vucic a promis pensii și salarii mai mari în sectorul public, investiții în sistemul de sănătate de stat și subvenții pentru cuplurile tinere. Pe scena internațională, el a menținut un echilibru între relații mai strânse cu China, un investitor major, și Rusia, aliatul tradițional al Serbiei și principalul furnizor de gaze naturale, lăsând în același timp deschisă calea către aderarea la Uniunea Europeană.
Agenda internă a grupului studenților vizează eradicarea corupției și îmbunătățirea sistemului de învățământ, însă aceștia au fost mai rezervați în ceea ce privește ambițiile pe plan internațional. Lista lor, care cuprinde 250 de candidați în mare parte necunoscuți, include profesori universitari, actori și fermieri, fiind deschisă de cardiologul Ilija Srdanovic.
Sondajele de opinie indică o cursă strânsă. Într-un sondaj Ipsos publicat joi, Partidul Progresist Sârb (SNS) al lui Vucic apare pe primul loc, cu 47% din voturi, față de 40% pentru grupul studenților. Alte sondaje, însă, îi plasează pe studenți în frunte.
Protestele de stradă conduse de studenți, declanșate de tragedia de la gară, au devenit rapid cele mai ample din ultima generație, solicitând demisia lui Vucic. Organizațiile pentru drepturile omului și activiștii afirmă că, de atunci, represiunea s-a intensificat.
Vucic respinge acuzațiile de corupție și represiune. Relațiile Serbiei cu UE s-au deteriorat
Administrația președintelui Aleksandar Vucic și Ministerul de Interne din Serbia nu au răspuns solicitărilor de a comenta situația. Liderul sârb și partidul său, Partidul Progresist Sârb (SNS), au respins în repetate rânduri acuzațiile de represiune, corupție și supraveghere a adversarilor politici. Vucic i-a acuzat pe studenți că ar fi finanțați de „agenți străini” din Croația și Muntenegru, afirmații respinse de reprezentanții mișcării studențești.
„Aceasta a fost una dintre cele mai dificile, dar și cele mai încărcate de emoție campanii”, le-a declarat Vucic susținătorilor săi, joi. „Ne-am opus celor care au vrut să distrugă Serbia”, a adăugat acesta.
În același timp, relațiile Serbiei cu Uniunea Europeană s-au deteriorat, pe fondul nemulțumirilor tot mai mari ale blocului comunitar privind lipsa progreselor în reformarea sistemului judiciar, respectarea statului de drept și combaterea corupției.
Într-un raport publicat luna aceasta, după o vizită în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organizație dedicată protejării drepturilor omului, a atras atenția asupra unei „retorici ostile și agresive” îndreptate împotriva oponenților politici.
De asemenea, în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat organizarea unor funeralii publice de amploare la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război. Potrivit acesteia, evenimentul contravine „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.
