Ministrul resurselor minerale din Groenlanda, Naaja Nathanielsen, a declarat că guvernul său încă nu a „obținut claritate” privind cererile Statelor Unite asupra insulei, în ciuda afirmațiilor președintelui american Donald Trump că există deja un cadru pentru un potențial acord, scrie Euronews.com.
„Trebuie să înțelegem concret care sunt interesele Americii. De fapt, nu am auzit încă nimic”, a spus ministrul Nathanielsen, al cărei portofoliu include și afaceri și energie, în cadrul emisiunii 12 Minutes With de la Euronews.
SUA, Groenlanda și Danemarca urmează să intre în negocieri pentru un acord care ar permite Statelor Unite să obțină o influență și mai mare pe insula arctică. Această veste vine după ce președintele Trump a renunțat la amenințările sale anterioare de a impune taxe europenilor, cu condiția ca vânzarea Groenlandei către SUA să fie acceptată.
Negocierile au fost convenite după ce secretarul general NATO, Mark Rutte, a oferit o soluție care să permită lui Trump să renunțe la amenințări, în cadrul discuțiilor de la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Nathanielsen a precizat că ar trebui să existe două piste separate de negociere: prima pentru consolidarea apărării Groenlandei printr-o prezență NATO mai mare în zona arctică, și a doua pentru intensificarea cooperării economice și comerciale cu SUA. Totuși, ea a subliniat că ambele piste trebuie menținute separate.
„Nu vreau să combinăm niciun fel de acord de apărare cu accesul la resursele noastre minerale”, a spus ea.
Insula arctică este bogată în resurse și minerale critice, deși experții avertizează că exploatarea acestora este complexă, costisitoare și cu puține beneficii pe termen scurt.
Nathanielsen a spus că, în calitate de țară „bazată pe reguli”, Groenlanda nu poate oferi Statelor Unite acces exclusiv la resursele minerale, dar există deschidere pentru aprofundarea relațiilor comerciale și cooperarea în dezvoltarea sectorului minier.
Guvernul său este, de asemenea, dispus să redeschidă pactul de apărare din 1951 între Danemarca și SUA privind Groenlanda. Ultima actualizare a pactului a avut loc în 2004 și permite Washingtonului să crească desfășurarea trupelor pe insulă, cu condiția ca autoritățile daneze și groenlandeze să fie informate în prealabil.
„Dacă ne uităm la acordul din 1951, SUA au acces larg la Groenlanda, și nu avem probleme cu asta. De asemenea, nu avem nicio problemă cu o actualizare a acelui acord”, a spus Nathanielsen, precizând însă că guvernul nu va compromite suveranitatea și integritatea frontierelor sale.
Acordul din 1951 a condus la apariția a numeroase baze militare pe insulă; în prezent, însă, există doar una, Pituffik Space Base.
Ministrul nu a comentat dacă Groenlanda ar putea oferi SUA suveranitate asupra unor porțiuni de teritoriu, subliniind că guvernul său are nevoie mai întâi de propuneri concrete din partea administrației Trump.
„Mult optimism în Europa”
Groenlanda a fost în centrul unei furtuni geopolitice în ultimele săptămâni, după ce Trump a refuzat să excludă posibilitatea preluării insulei prin forță și a amenințat apoi cu un război comercial pentru a forța negocieri privind o influență mai mare a SUA.
„Oamenii simt că ceea ce se întâmplă este nedrept și le este greu să înțeleagă că un aliat s-ar comporta așa cu noi”, a spus Nathanielsen.
Incidentul a ridicat, de asemenea, întrebarea incomodă dacă aliații europeni ar fi pregătiți să apere Groenlanda în cazul în care SUA ar încerca să o captureze prin forță. Ca răspuns la discuțiile recente ale lui Trump privind controlul insulei, mai multe state NATO europene, precum Franța, Germania și Suedia, au trimis trupe în Groenlanda pentru exerciții militare comune, demonstrând disponibilitatea de apărare.
„Cred că acum există mult visătorism în Europa, bazat pe ceea ce a fost, dar ne aflăm într-o lume cu ordine în schimbare”, a spus Nathanielsen.
„Dacă Groenlanda este pusă în joc într-un fel sau altul în viitor, atunci și întreaga lume occidentală este afectată”, a adăugat ea, explicând că anexarea Groenlandei ar reprezenta o încălcare a dreptului internațional. „Asta ar schimba situația, nu doar în Groenlanda, ci pentru toți cei afectați și care trăiesc conform valorilor noastre.”
