Judecătorii ÎCCJ au trimis la Curtea Constituțională a României proiectul de reformă a pensiilor magistraților. Victor Alistar, purtător de cuvânt al ÎCCJ susține că Guvernul trebuia să prezinte impactul economic în contextul în care a invocat inclusiv criza bugetară. De asemenea, caracterul de urgență nu se justifică potrivit judecătorilor ÎCCJ.
Vorbim despre o decizie adoptată în unanimitate. Toți cei 102 judecători ai secțiilor unite de la ÎCCJ au votat pentru sesizarea CCR. Printre argumentele aduse, judecătorii Instanței Supreme au reținut că magistrații sunt discriminați în raport cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu. De asemenea, ar fi încălcată independența justiției dar și caracterul obligatoriu al deciziilor emise de CCR anterior.
Victor Alistar, purtător de cuvânt ÎCCJ: „Dacă ar fi mers, spre exemplu, la prezumția că toată lumea care îndeplinește condițiile ar fi optat, ne referim la cei care le îndeplinesc acum și nu au optat, tot ar fi putut să aibă o estimare, dar lipsește acea estimare, și probabil că această estimare lipsește raportat la efortul bugetar general și la elementul acela de proporționalitate și de raționalitate în spatele măsurii legislative, astfel cum doctrina constituțională a cerut în deciziile anterioare. Nu veți găsi o estimare concretă în cifre, în niciun document al pachetului legislativ”.
ÎCCJ susține că reforma pensiilor nu este în limitele CEDO
Oficialii amintesc că Guvernul și-a justificat acțiunile prin existența unei crize bugetare reale. Instanțele nu contestă realitatea deficitului, însă atrag atenția la faptul că nu a fost demonstrat cum reforma pensiilor respectă limitele CEDO, care cere ca astfel de restrângeri economie să fie justificate și limitate în timp. Cu alte cuvinte, Guvernul nu a prezentat impactul economic al acestei măsuri pentru următorii doi ani.
„Și atunci era necesar pentru că executivul a invocat criza bugetară, care este una reală. În considerentele deciziei veți observa că nu se pune în discuție faptul că este firesc într-o perioadă de restrângere economică să poți să iei anumite măsuri. Dar, asta să fie în limitele deciziilor CEDO, care spun că trebuie să fie temporare și nu permanente, trebuie să fie proporționale. Iar, curtea constituțională ne-a cerut să existe un raport de raționalitate și de proporționalitate a constrângerilor aduse raportate la obiectul urmărit economic. Deci, nu se pune în discuție existența unei situații de deficit bugetar, pentru că nu e căderea înaltei curți să facă acest lucru. Dar, se pune în discuție că inițiatorul legislativ nu și-a îndeplinit datoria de a reprezenta impactul economic efectiv și vă lăsăm pe dumneavoastră să vedeți oare de ce”, a continuat Victor Alistar.
Nu este prima sesizare ÎCCJ la CCR în privința reformei pensiilor
Victor Alistar a mai spus că efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este unul minim raportat la totalul pensiilor de serviciu pe care statul român le plătește. Este pentru a doua oară când ÎCCJ sesizează la CCR reforma pensiilor magistraților.
S-a întamplat și în luna octombrie, atunci când judecătorii au stabilit că proiectul de lege este neconstituțional pentru că nu a fost respectat la acel moment termenul de 30 de zile pentru emiterea avizului consultativ din partea CSM.
Rămâne de văzut și care va fi în continuare decizia celor 9 judecători CCR cu privire la această reformă a pensiilor de serviciu încasate de către judecători și procurori.
