Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

INTERVIU Arabella McIntyre-Brown, scriitoarea britanică refugiată într-un sat din Carpați: "Este atât de mult folclor în Transilvania care nu are nimic de a face cu vampirii"

Într-un sat de poveste din vârful Carpaților, în Transilvania, trăiește scriitoarea britanică Arabella McIntyre-Brown. În urmă cu aproape 20 de ani și-a luat acolo o cabană din lemn unde să se poată refugia vara și unde, în urmă cu 10, s-a mutat de tot. În peisajul superb din satul Măgura, cu pălăriile și eșarfele ei colorate, Arabella este, ea însăși, un personaj rupt din poveste.

"Am venit pentru o vacanță de o săptămână, în Zărnești, iar într-o zi, în timpul săptămânii, am urcat până aici cu o căruță, era august 2003 și la fel cum ai observat și tu, cum a observat și ambasadorul (Marii Britanii - n.red.) ajungi aici și te minunezi efectiv de cât de frumos este. Pentru că nu-ți poți imagina din afară că așa ceva poate să fie aici, fiind ascuns de o mână de dealuri. Am prieteni din Brașov care au trăit toată viața în Brașov și care habar nu aveau de acest loc, efectiv nu știau și s-au minunat. În fine, am ajuns aici sus și am fost uimită de priveliște, de munte, de flori, era atât de frumos, așa am descoperit pentru prima dată Măgura și apoi m-am întors în noiembrie, același an, în căutarea unei case", a povestit scriitoarea britanică pentru Euronews România.

Transilvania, un loc misterios

Transilvania este un loc plin de mister și mulți oameni din afara României nici nu știu că este un loc real, a povestit Arabella.

"Carpații și Transilvania sunt două dintre cele mai romantice nume din lume, iar Transilvania a devenit faimoasă din cauza romanului Dracula, scris de Bram Stocker. Când am hotărât să cumpăr o casă aici și le spuneam oamenilor de ideea mea, până și copiii mici știau un lucru despre Transilvania. Nu știau că este un loc real, oamenii m-au întrebat dacă chiar există și le spuneam că da. Ei credeau că e un loc imaginar, dar toți știau numele lui Dracula, inclusiv copiii mici, era extraordinar. Când vin în vizită prieteni din Anglia sau din America, se uită cu uimire fiindcă efectiv nu le vine să creadă cât este de frumos, fiindcă ei se așteaptă să fie întunecat și gotic, cu mulți pini și o atmosferă apăsătoare care să-ți bage frica-n oase și evident că este exact opusul, e luminos și frumos. Puțini oameni știu adevăratele mituri locale, nimeni nu a auzit de strigoi, de căpcăun, de zmeu, de frumoasele iele... sunt niște povești cu zâne minunate. Făt-Frumos nu prea-mi place, dar calul lui e un personaj care-mi place, Năzdrăvan... este atât de mult folclor aici care nu are nimic de a face cu vampirii”, a povestit Arabella.

Ce se găsește în casa Arabellei

Casa ei este plină de obiecte aduse din Marea Britanie, mobilă moștenită din familie, cărți vechi și chiar jucării ca ursul Paddington, terrier-ul Bothie și ursuleții copilăriei: Rupert 1 și Rupert 2. Cea mai nouă carte scrisă de Arabella este tocmai despre Rupert 2, prietenul lui Paddington. Când era bebeluș, mătușa ei i-a croșetat un ursuleț, Rupert, pe care l-a iubit enorm, dar pe care, la un moment dat, l-a pierdut. Ca să o împace, mătușa și mama ei i-au dăruit un al doilea ursuleț croșetat, Rupert 2, dar Arabella nu l-a acceptat, fiindcă nu era jucăria ei preferată.

"L-am aruncat din cărucior, nu-l voiam, nu era ursul meu, ce treabă avea el cu mine, afară! Mama a râs și l-a cules de jos și l-a pus înapoi în cărucior. L-am aruncat din nou. Pur și simplu nu-l voiam și plângeam în continuu... așa că a fost uitat, dar cumva rămas întotdeauna cu mine prin toate mutările pe care le-am făcut, prin țări diferite și a ajuns cu mine în Transilvania. L-am pus în mașina de spălat anul trecut pentru că era plin de praf și l-am agățat la uscat de urechi așa și prietenii care erau învizită atunci l-au văzut și au zis că e atât de trist și că trebuie să-i scriu povestea. Așa că i-am scris povestea, este viitoarea mea carte care va fi publicată luna viitoare (în noiembrie - n.red.). Să îți arăt, comparativ, ce s-a întâmplat cu primul meu ursuleț, cu adevăratul Rupert... uite, asta e tot ce a mai rămas din el, l-am iubit în bucăți, este cel mai trist lucru. Da, asta se alege din cauza unei iubiri prea mari și aceasta este întrebarea din carte: «oare este mai bine să fii iubit până ajungi în bucăți sau să nu fi iubit, dar să fii ca nou după 60 de ani?» Nu este un răspuns corect sau incorect, este doar o întrebare", a povestit Arabella.

Înainte de a fi scriitoare, Arabella a fost jurnalistă

Casa ei este plină și de amintirile cu sora ei, Ginny, care a fost căsătorită cu exploratorul Sir Ranulph Finnes, vărul actorilorJoseph și Ralph Finnes. Ginny a fost o personalitate plină de viață și, la rândul ei, un explorator de succes. Împreună cu soțul și cu terrierul Bothie a călătorit la Polul Nord și Polul Sud și a stabilit recorduri.

Înainte să fie scriitoare, Arabella a lucrat ca jurnalist și în teatru, unde a fost costumier. A cunoscut mai mulți actori celebri și păstrează în colecția ei, cu multă grijă, scrisorile primite de la Sir Anthony Hopkins și Sir Lawrence Olivier.

"Este o scrisoare plină de candoare, cred că a fost foarte personală pentru el. Aveam 15 ani și am fost foarte impresionată: «Mulțumesc, Arabella, pentru scrisoarea ta, mă bucur că ți-a plăcut Război și Pace, am fost bucuros să primesc și un premiu, deși am avut emoții atunci. Mi-a făcut plăcere să îl joc pe Pierre, personajul a fost incredibil scris de către Tolstoi. A fost plăcut să am șansa de a vorbi despre viață, nu despre disperare și întuneric, Tolstoi a fost un om remarcabil. Ca să-ți răspund la întrebare, am ajuns să fiu tot mai tolerant față de intoleranță, sau cel puțin încerc, după ce l-am jucat pe Pierre. Aș vrea ca soluțiile oamenilor la probleme să nu fie bombele sau armele, asta a fost o problemă vreme de secole, dar, cred că noile generații, și în special în jurul meu, ca actor, au devenit tot mai cinice, probabil e un mecanism de apărare, judecăm cu ușurință orice. Mă bucur că ți-a plăcut Război și Pace, sper că nu scrisoarea mea nu are un ton moralizator. Cu drag, Anthony Hopkins», a citit Arabella din scrisoarea primită de la celebrul actor.

Privind în urmă, din casa ei din Măgura, Arabella este uimită de drumul ei neașteptat, plin de aventuri și personaje memorabile pe care le păstrează cu melancolie în amintiri.

 

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE