Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Educația digitală. Mircea Miclea: „Un profesor bun construiește o soluție în funcție de cei pe care-i are în față”

Publicat de: Ioana Nicolescu

Sistemul de educație trebuie să se adapteze rapid la schimbările tehnologice sau se rupe complet de realitatea în care trăiesc copiii din ziua de azi. Este avertizarea experților, care spun că metodele clasice de predare trebuie combinate cu exerciții digitale. Majoritatea profesorilor, însă, se opun acestei schimbări. Un profesor modern este acela care realizează designul minții elevilor săi, spune fostul ministru al Educației Mircea Miclea.

„Mintea copiilor cu care ei interacționează este destul de diferită de mintea pe care ei au avut-o atunci când au fost de vârsta acelor copii. Vine din urmă o generație a digitalilor nativi, spre deosebire de digitalii imigranți.  Există niște caracteristici ale minții copiilor din generația digitală pe care trebuie să le luăm în seamă, de exemplu preferința pentru multimedia. Și atunci vin la clasă și așteaptă exact ce au trăit zi de zi – multimedia, adică să le dai și text, dar să le dai și audio, și video, să le dai multimedia. Eu, ca profesor, trebuie să mă gândesc în ce mediu a crescut el și ce așteptări are, trebuie să-i ofer informația în funcție de aceste așteptări pe care el și le-a format interacționând cu o anumită tehnologie. Asta înseamnă că eu însumi trebuie să fac o combinație de prezență personală cu utilizarea acestor tehnologii. Un profesor bun construiește o soluție în funcție de cei pe care-i are în față. Facem designul interior al minții elevilor noștri legat de materia pe care o predăm”, a explicat Miclea.

Un profesor-designer este Marian Cârlig, învățător la Școala Dimitrie Ghica din județul Călărași și la Școala gimnazială nr 1 din Curcani. De 20 de ani inovează modul în care predă adaptându-se constant la noile tehnologii. Astăzi le predă inclusiv robotică copiilor de clasa a II-a.

„Ideea mi-a venit în momentul în care am simțit eu gustul tehnologiei și când am realizat că dacă mie ca adult îmi place așa ceva, să mă joc pe calculator. Când m-am gândit să fac acest lucru, de fapt mi-am dat seama că ies de sub starea aceea de autosuficiență în care, de foarte multe ori, se zbate învățământul românesc. Imaginați-vă că le arăți o planșă sau o pagină din manual cu sistemul solar sau te duci pe platforme unde sunt niște simulatoare ale sistemului solar și văd cum se învârt planetele, cum se învârt sateliții. Dacă pur și simplu stai toată ora și rezolvi la tablă exercițiii și probleme, faci scheme de lecții sau le dictezi, și mai grav, după primele 5-10 minute o să-i pierzi”, a explicat învățătorul Marian Cârlig.

Copiii încep ora printr-un joc interactiv cu tabla inteligentă, apoi se așează la calculatoare și încep să-și programeze roboțeii educaționali pe care-i folosesc la clasă. Sociologii atrag atenția că generația nativilor digitali nu este uniformă. De altfel, există o dispută în mediul academic privind acest concept.

„Sintagma a apărut acum mai bine de 20 de ani, Prensky în 2001 a introdus-o și teoretic atunci se referea la toți cei născuți după 1980. Avem o bună parte din populație deja digital native, inclusiv părinți și profesori. Asta face ca vorbind acum despre copii și părinții lor ca fiind digital natives și digital imigrants să nu se mai susțină. În cadrul aceleiași generații există variații foarte mari cum ar fi statusul socio-economic, care determină accesul la resurse. Există inegalități digitale care se suprapun peste inegalitățile sociale și economice care trebuie adresate într-un mod activ. Ce știm sigur este că societatea viitorului va fi o societate digitalizată. Ceea ce ar trebui să facă școala este, dincolo de a folosi tehnologia digitală în educație, să pregătească realmente copiii pentru această societate”, a explicar sociologul Anca Velicu.

Dacă nu se va schimba sistemul educațional, atunci școala se va distanța și mai mult de realitatea în care trăiesc copiii, mai avertizează experții. Pe măsură ce tehnologiile vor avansa tot mai mult, competențele acestea de bază ca auto-disciplina, autonomia digitală, abilitățile soft kills cum ar fi comunicarea vor fi cea mai bună pregătire să ne adaptăm la schimbări rapide și să continuăm să învățăm pe tot parcursul vieții.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE