O nouă analiză a Eurostat arată modul în care piața imobiliară din Uniunea Europeană a evoluat în ultimul deceniu. Noile date, comparativ cu cele din 2015, evidențiază prăpastia tot mai mare dintre prețurile locuințelor și veniturile unei familii, conform Euronews.com.
Cumpărarea unei locuințe în UE a devenit semnificativ mai dificilă față de acum un deceniu, pentru că, la nivelul întregii Uniuni Europene, raportul dintre prețul caselor și venituri a crescut în medie cu 6,8% față de perioada de referință din 2015.
Pe baza datelor Eurostat, apar diferențe majore între țări, iar criza locuințelor nu afectează toate statele la fel. În timp ce în unele state prețurile locuințelor au explodat mult peste puterea de cumpărare a populației, în altele decalajul s-a redus. Per total, raportul preț-venit a crescut în 17 state membre UE și a scăzut în celelalte 10.
Creșterea accelerată a prețurilor imobiliare a depășit ritmul de creștere a salariilor, ceea ce pune o presiune uriașă pe bugetele familiilor tinere și ale categoriilor cu venituri medii și mici.
Cele mai mari creșteri ale decalajelor dintre venituri și prețurile locuințelor. România, caz atipic
Țările cu cele mai mari creșteri ale decalajului sunt cele unde a devenit cel mai greu să cumperi o locuință. Portugalia se află în fruntea clasamentului privind creșterea accelerată a prețurilor imobiliare raportate la venituri, ceea ce însemană că portughezii se confruntă cu o criză severă a accesibilității locuințelor.
Alte state cu creșteri notabile sunt Spania, care înregistrează majorări ale prețurilor locuințelor de peste 12%, Ungaria, Croatia sau Olanda. În cazul Spaniei, au existat și proteste în stradă, din această cauză.
De partea cealaltă, Germania a înregistrat o creștere foarte mică sau aproape stagnantă a prețurilor locuințelor, adică aproximativ 0.6%, însă accesibilitatea rămâne extrem de scăzută din cauza ratelor ridicate la creditele ipotecare și a puterii de cumpărare care este afectată.
În Franța, prețurile locuințelor au marcat chiar o ușoară scădere (în jur de -0,8%), corectând parțial excesele din anii precedenți.
La polul opus se află state unde situația este mai stabilă sau presiunea e mai mică. Printre cele zece țări din UE unde raportul preț-venit a scăzut sau unde presiunea structurală globală este cotată drept mai favorabilă, cum ar fi Cipru sau Finlandam, piața a arătat o temperare sau o corecție a prețurilor care a mai relaxat presiunea asupra cumpărătorilor.
În contextul datelor publicate de Eurostat și analizate de Euronews, România se află într-o situație cu totul atipică și se situează la polul opus față de țări precum Portugalia sau Ungaria.
Țara noastă se află pe locul 1 în UE la „îmbunătățirea” raportului preț-venit, dar doar „pe hârtie.” Au fost scăderi record în perioada 2015–2025. De altfel, România a înregistrat cea mai mare scădere din Uniunea Europeană a raportului dintre prețul locuințelor și venituri, -42,8%.
Asta înseamnă că, statistic, venitul mediu disponibil al unei familii a crescut în România mult mai repede decât au crescut prețurile locuințelor, deși și prețurile au avansat cu 64,8%. Factori precum creșterile substanțiale ale salariului minim, dinamica puternică a salariilor pe fondul deficitului de forță de muncă și creșterea economică au împins venitul mediu în sus într-un ritm accelerat.
Ce înseamnă această statistică și care este capcana
Deși cifrele Eurostat plasează România pe primul loc la nivel european în privința acestui indicator macro, experții financiari și realitățile din piață atrag atenția asupra unor aspecte critice.
- Prețurile cresc în continuare puternic pe termen scurt: Chiar dacă, pe deceniul 2015–2025, raportul a scăzut, în ultima perioadă prețurile locuințelor au avut creșteri anuale foarte mari. În România au fost înregistrate unele dintre cele mai mari creșteri trimestriale și anuale ale prețurilor la locuințe din UE.
- Distorsiuni statistice locale. Indicatorul european folosește date generale privind venitul disponibil brut la nivel de cap de locuitor, însă puterea de cumpărare reală și accesul la creditare diferă enorm între marile orașe. De exemplu, în București, Cluj sau Timișoara, prețurile pe metru pătrat au explodat.
- Condițiile de creditare și costul vieții: Chiar dacă salariile au crescut, românii se confruntă cu dobânzi bancare ridicate la creditele ipotecare și cu o inflație mare, ceea ce face ca achiziția unei locuințe să rămână extrem de dificilă pentru tineri sau familii cu venituri medii.
În concluzie, în timp ce în țările vestice, precum Portugalia sau Spania, criza locuințelor s-a adâncit grav din cauza faptului că prețurile au crescut mult înaintea veniturilor, în România creșterea accelerată a salariilor a reușit să depășească procentual creșterea imobiliară pe parcursul ultimului deceniu, deși senzația generală a cumpărătorilor rămâne una de mare presiune financiară.
Trebuie precizat că aceste statistici nu măsoară unde sunt cele mai ieftine locuințe în valoare absolută, ci cum a evoluat raportul dintre prețul locuințelor și venitul gospodăriilor în ultimul deceniu. Dacă acest raport crește, înseamnă că prețurile locuințelor au crescut mai repede decât salariile, iar de aici rezultă că a devenit mai greu să-ți cumperi o casă. În schimb, dacă acest raport scade, înseamnă că veniturile au crescut mai repede decât prețurile locuințelor.
Top 3 țări unde a devenit mai accesibil să-ți cumperi o locuință:
1. România: -42,8%. Țara noastră este prima în UE la scăderea acestui raport.
2. Finlanda: -25,2%. La aceste date a ajutat și faptul că prețurile caselor au scăzut efectiv.
3. Bulgaria: -16,2%.
Top 3 țări unde a devenit cel mai greu să-ți cumpri o locuință:
1. Portugalia: +60,8% (cea mai gravă deteriorare a accesibilității unei locuințe)
2. Țările de Jos (Olanda): +34,3%
3. Ungaria: +26,5%
La nivelul întregii Uniuni Europene, raportul a evoluat în medie cu +6,8%, fiind în creștere în 17 țări și în scădere în 10.
În cazul României, asta nu înseamnă că locuințele din țara noastră s-au ieftinit. Dimpotrivă. Prețurile locuințelor din România au crescut cu 64,8% în ultimul deceniu.
În România, față de anul 2024, în 2025 scăderea acestui raport aproape că s-a oprit și a fost de doar -0,3%, semn că prețurile au început „să prindă din urmă” salariile.
