Apartamentele sunt tot mai scumpe și tot mai greu de găsit, nu doar în România, ci în întreaga Europă. Ar fi nevoie de peste două milioane de locuințe noi în fiecare an, dar se construiește abia jumătate, iar acest deficit se reflectă direct în prețuri.
În marile orașe din România, metrul pătrat a trecut de 2.000 de euro, iar în unele capitale europene ajunge chiar și la 10–12 mii de euro. Preţurile pentru achiziţii au crescut cu aproape 60% în ultimii 15 ani, iar pentru chirii cu aproape 40%, arată datele unui raport al Comisiei Europene.
În Bucuresti, metrul pătrat ajunge, în medie, la aproximativ 2.100 – 2.300 de euro, în funcție de zonă și tipul locuinței, iar în Cluj-Napoca depășește 2.500 de euro pe metru pătrat. În Brașov și Constanța, metrul pătrat se apropie de 2.000 de euro, în timp ce în Timișoara și Iași variază între 1.500 și 1.900 de euro. Cele mai accesibile orașe rămân Craiova și Oradea, unde prețurile sunt sub 1.500 de euro pe metru pătrat.În paralel, oferta scade. Numărul autorizațiilor de construire este în scădere cu peste 20%, iar materiile de construcţie s-au scumpit cu 56%, ceea ce înseamnă mai puține locuințe noi pe piață.
La nivel european, situația este și mai tensionată. În marile capitale, prețurile sunt mult peste cele din România: în Paris, metrul pătrat ajunge la aproximativ 10.000 – 11.000 de euro ,în Londra, depășește 12.000 de euro în zonele centrale ,în Berlin, este între 5.000 și 7.000 de euro, în Madrid, între 4.000 și 6.000 de euro, iar în Roma, aproximativ 3.500 – 5.000 de euro pe metru pătrat.
În Europa de Est, diferențele față de România încep să se reducă. În Sofia, metrul pătrat este între 1.700 și 2.000 de euro, în Budapesta ajunge la 3.000 – 4.000 de euro și poate urca până la 8.000 de euro în zonele centrale, iar în Varșovia prețurile sunt între 3.000 și 4.500 de euro pe metru pătrat.
Broker de credite: Zece mii de lei, venitul recomandat al unei familii pentru achiziția unui apartament
Dragoș Nichifor, broker de credite, a explicat în direct pentru Euronews România că, pentru achiziționarea unei locuințe în marile orașe ale României, venitul recomandat pentru o familie este de zece mii de lei. În același timp, Nichifor recomandă ca acest venit „să nu mai aibă deja niște rate lunare”.
Dragoș Nichifor, broker de credite: „Dacă ne referim exact la orașele prezentate de dumneavoastră, venitul necesar să știți că este în jur de zece mii de lei pe familie ca să aibă sens să te îndatorezi și să intri în această achiziție care va pune o presiune lunară pe o perioadă lungă de timp. Contează într-adevăr, pe lângă venit, și cu ce acord propriu vii. Dacă ai un acord propriu mare și te îndatorezi puțin, atunci lucrurile se schimbă. Dacă pornești de la standardul pieței și anume un aport propriu în zona de 15%-25% pentru a te încadra la diferența de 75%, de principiu, venitul familiei ar trebui să fie în zona de zece mii de lei și fără îndatorare suplimentară. Deci, acei zece mii să nu mai aibă deja niște rate lunare care să reducă potențialul și puterea de plată a ratei lunare”.
Prima Casă, mai puțin popular decât creditul ipotecar clasic
Dragoș Nichifor mai punctează că Programul Noua Casă continuă să atragă o anumită categorie de cumpărători, însă pierde teren în fața creditelor ipotecare clasice, în special din cauza costurilor mai ridicate generate de dobânzile variabile.
Într-un context în care IRCC rămâne la un nivel ridicat, specialiștii spun că avantajele programului sunt limitate și țin mai ales de avansul redus, nu de costul total al finanțării.
Dragoș Nichifor, broker de credite: Peste programul Prima Casă s-a așternut o ceață în ultimii ani, din cauză că acest program este strict pe dobândă variabilă. Dobânzile variabile depind de costul real al pieței și anume de IRCC care în acest moment este la valoarea de 5,58 la care se mai adaugă și marja băncii. Această marjă este reglementată de legislație la maxim 2%. Dacă ai lua un credit astăzi pe Prima Casă pleci cu o dobândă în zona de 7,5%. În schimb, alternativa creditului ipotecar clasic are dobânzi promoționale în perioada de dobândă fixă, primii trei, cinci ani, și poți să te poziționezi ca și cumpărător la un cost de dobândă chiar sub 5%. Și atunci, strict din punct de vedere al costului, Prima Casă sau Noua Casă, cum se numește oficial, pierde și nu e un program care să merite strict pe partea de cost. În schimb, în momentul în care prețul imobilului este sub 70.000 de euro, există un avantaj și anume că poți reduce aportul propriu la doar 5%. În condițiile în care ești un client cu venituri reduse sau presiune deja existentă mare și e musai să îți cumperi locuință și nu ai aportul propriu atunci, într-adevăr, Noua Casă devine o opțiune, chiar dacă este mai scump, oricum te limitează la o finanțare de 66.500 de euro, și atunci nu e o îndatorare excesivă. Practic, Noua Casă are clienții ei în acest moment. În schimb creditul ipotecar clasic face legea în piață și majoritatea finanțărilor se dau prin creditarea clasică.
Piața imobiliară, imprevizibilă de la an la an
Brokerul de credite consideră că piața imobiliară rămâne imprevizibilă și, în contextul achiziției unei locuințe, recomandă prudență. Totuși, el amintește că în perioada 2018–2020 prețurile păreau deja ridicate, însă, raportat la nivelurile actuale, prețurile de atunci sunt cu aproximativ 30%–50% mai mici.
Dragoș Nichifor, broker de credite: „Dacă aș ști că prețurile nu mai cresc și ar putea să scadă, într-adevăr aș spune că e momentul să mai așteptăm dar, pentru că nu știm cum vor evolua prețurile la imobile și pentru că presiunea, cererea e foarte mare în continuare pe aceste achiziții, există potențialul ca prețurile pe care le vedem astăzi și care poate unora li se par anormale, peste cinci ani să ne fi dorit să le marcăm la nivelul de acum, așa cum au fost și niște momente în 2018, chiar 2020, când prețurile păreau foarte mari pentru acel moment și totuși, față de acel moment, astăzi avem cam 30%-40%-50% în plus față de nivelul de atunci”.
