România a avut rezultate economice destul de spectaculoase în 2025, considerate surprinzătoare chiar de către Radu Burnete, consilier prezidențial pe probleme economice și sociale. Practic, deficitul cash este în jurul valorii de 7,7% din PIB, ceea ce înseamnă mult mai bine decât prognozele, iar de aici rezultă că România și-a recâștigat încrederea Comisiei Europene, ceea ce a permis renegocierea PNRR.
În aceste condiții, Executivul a stabilit o nouă țintă financiară, adică un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB pentru 2026, după cum a precizat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.
Prezent la Euronews, în emisiunea România lui Vitalie, Radu Burnete a explicat de ce progresul este cuantificabil și foarte vizibil. El a tras și unele concluzii după ce a fost la Forumul Economic de la Davos (Elveția).
De ce eficiența Guvernului l-a surprins pe consilierul prezidențial Radu Burnete
Radu Burnete, consilier prezidențial pe probleme economice și sociale: „Și eu am fost puțin surprins că Guvernul a reușit să facă o treabă mai bună decât anticipam. În ultimele luni ale anului trecut, cheltuielile bugetare s-au plafonat, nu au mai crescut, cred că e pentru prima dată de 10-12 ani de când eu mă uit la bugetul României.
Ne-au crescut încasările din TVA. Atenție, dacă scoatem din ecuație creșterea taxelor, tot ne-au crescut încasările din TVA. Mă supără că ar trebui totuși să vedem că avem un Guvern care și-a propus ceva și a obținut un rezultat mai bun. Am redus deficitul fără să cădem în recesiune economică.
Dacă mă uit pe traiectoria pe care am agreat-o cu Comisia Europeană, noi vom duce deficitul la sub 3% prin 2030. Înainte ca el să scadă sub 3, 4 procente, nu cred că poate fi vorba de scăderi de taxe. Dar nici nu cred că mai sunt necesare alte creșteri de taxe. Trebuie să continuăm să eficientizăm cheltuielile și să avem grijă să nu mai spargem pușculița pe prostii. Primarii și cei care au administrat țara în ultimii 10 ani nu se pot absolvi de orice vină. Deficitul ăsta nu a apărut din aer, fiecare a contribuit la risipa banului public.
Trebuie să sprijinim zonele care ne reduc deficitul comercial. Ne putem uita unde avem deficit: în zona de petrochimie, în zona de producție de mâncare, etc. Și întrebi dacă putem găsi un sistem prin care putem stimula aceste zone. Nu trebuie neapărat să fie vorba de bani, ci poate de debirocratizare sau că statul dă un mesaj extern și spune: investitorii străini din acest sector, de exemplu în producția de mâncare, sunt mai mult decât bineveniți, antreprenorii autohtoni care doresc să investească în zona aceasta vor găsi sprijin. Cam așa mă uit la lucruri."
Există în continuare divergențe în coaliție
Cu toate că măsurile luate se reflectă în economie, există în continuare divergențe în interiorul Guvernului. Este vorba chiar de implementarea celui de-al treilea pachet fiscal de măsuri. Însă Radu Burnete este convins că măsurile vor fi adoptate.
Radu Burnete, consilier prezidențial pe probleme economice și sociale: „Exemple de divergențe vă pot da. Coaliția discută acum pachetul de relansare economică. Și eu pot fi întrebat ce părere am, iar eu pot spune că măsura aceasta nu mi se pare potrivită, că nu cred că e eficientă. Uneori, discuțiile astea rezultă în faptul că ajungem la un compromis, sau mi se poate spune: OK, noi nu vrem să facem cum spuneți dvs sau cum a sugerat președintele. În cazul ăsta, înseamnă că există un conflict între palate? Nu cred.
Guvernul are prerogativele să meargă mai departe și să ia ce măsuri dorește. Conflictul apare când eu, nemulțumit că Guvernul nu a luat opinia mea, încep să nu-i anunț de o delegație externă, sau mă invită la o delegație unde trebuie să merg și nu merg, sau încep să-i încurc. Tipul ăsta de șicană l-am văzut anul trecut, când ne certam dacă merge președintele sau premierul la Consiliu, etc. Tipul ăsta de șicană eu nu am văzut-o nici măcar o dată acum.
Pachetul 3 de măsuri? Cred că mai sunt câteva reglaje în coaliție, tot de tipul celor de care vorbeam: să dăm un anumit tip de credit fiscal unei industrii sau mai bine stimulăm altceva, cam acolo sunt măsurile, câți bani ne permitem să folosim pentru stimulare. Opiniile sunt diferite, avem partide de stânga, de dreapta, e destul de dificil să ajungi la o înțelegere.
Sunt destul de sigur că, chiar dacă vor mai fi câteva discuții, Guvernul își va asigura răspunderea pe acest pachet, vom avea și pachetul de relansare economică și vom adopta și un buget. Orice altă traiectorie este iresponsabilă pentru România.
Nu pot să vă spun care e poziția mea pe tăieri. Guvernul are prerogativa. Poziția Administrației Prezidențiale este că România trebuie să-și eficientizeze cheluielile publice, deficitul trebuie redus. Detaliile țin de coaliție, de guvern. Nu vor avea de ales decât să decidă pe acest pachet, să-și asume răspunderea și să facă bugetul pe 2026 în luna februarie. Dacă nu, eu cred că mesajul pe care îl transmitem piețelor, celor care ne finanțează, va fi prost, pentru că, chiar dacă am redus destul de mult deficitul, noi tot avem un deficit de peste 7%, deci noi tot ne împrumutăm de măcar 6% din PIB. Ca să putem face aceste împrumuturi în continuare, în scădere, nu poți să le faci fără un buget, investitorii nu vor fi prea dispuși să ne împrumute.”
- În 2025, investițiile în economie au ajuns la 137 de miliarde de lei, adică cu 15% mai mult față de 2024. Iar diferența provine, în mare parte, din fonduri europene, nu din majorări de taxe.
