Consilierul prezidențial pe probleme economice, Radu Burnete, a vorbit la Euronews despre declarațiile recente ale președintelui Nicușor Dan, care a cerut sprijinul mediului de afaceri în formularea de politici publice. Afirmațiile președintelui au stârnit ample dezbateri, fiind interpretate de unii drept o invitație adresată sectorului privat de a „scrie legile” în locul statului.
Burnete a precizat că mesajul a fost înțeles greșit și că președintele nu a sugerat o cedare a rolului legislativ al statului, ci o accelerare a procesului de elaborare a politicilor publice, prin implicarea mediului privat, a ONG-urilor și a altor actori sociali.
„Din punctul meu de vedere, cred că opinia publică s-a inflamat un pic prea tare și poate că uneori, într-un discurs, câteva cuvinte, dacă le așez diferit, optica devine mai clară. V-aș spune în primul rând că eu unul ca cetățean, prefer un președinte onest care îmi spune cum stau lucrurile, decât unul care îmi ascunde realitățile.
Ceea ce spune domnul președinte este că solicită mediului de afaceri, dar sunt sigur că dacă l-ați întreba, v-ar spune că mai larg, și ONG-urilor și altor tipuri de actori, atunci când vin în fața statului, să vină cu un material mult mai digerat. Ar trebui făcut x, y și z, astfel încât administrația publică să plece de la ceva avansat. Asta nu înseamnă că Guvernul nu reflectează la ceea ce primește. Asta nu înseamnă că oameni ca mine nu au cap pe pe umeri și citesc ce e în materialele astea. Asta nu înseamnă că nu trecem printr-un proces legislativ în Parlament și așa mai departe. Doar înseamnă doar că grăbim punctul de plecare”, a spus Burnete.
„Statul român are o capacitate limitată de a transforma o idee rapid într-o politică publică. Președintele a cerut ca atunci când mediul privat vine cu propuneri, să aducă materiale mai dezvoltate, de 10-15 pagini, nu doar scrisori de două-trei pagini care semnalează o problemă”, a mai explicat Burnete.
Consilierul prezidențial a vorbit deschis și despre problemele structurale ale administrației publice, pe care le-a descoperit după ce a intrat în aparatul de stat: „Avem sute de silozuri cu documente și informații care nu circulă. Nu e vorba de rea-voință sau incompetență, ci de lipsa unei culturi de management. În mediul public nu există obiceiul de a lucra în echipă, de a coordona proiecte mari sau de a promova oameni competenți.”
Burnete a subliniat că deficiențele de management din administrația românească sunt comparabile cu cele din mediul privat de acum două decenii, înainte ca investițiile străine să aducă know-how-ul managerial: „Până în 2004-2005, nici mediul privat românesc nu știa ce înseamnă managementul. Am învățat de la companiile străine. Administrația publică nu a avut însă această infuzie de cunoștințe.”
În opinia sa, adevărata soluție nu este ca societatea civilă să suplinească instituțiile statului, ci formarea unei noi generații de manageri publici, capabili să conducă echipe și proiecte complexe: „Soluția pe termen lung este ca institutul care pregătește funcționarii publici și partidele politice să înțeleagă că managementul e o știință. Dacă nu învățăm cum se conduce o instituție, nu vom putea moderniza România.”
Pensiile speciale
Radu Burnete a declarat totodată că, pentru un consens în privința pensiilor speciale ale magistraților, ar trebui ca cei din grupurile de lucru să fie închiși într-o cameră două zile, iar cheia să fie luată, asemeni procedurii prin care este desemnat un Papă.
Radu Burnete nu a dat detalii despre cei care at trebui să se afle într-o astfel de cameră.
Radu Burnete: „Eu cred că nu e nevoie de foarte multe grupuri de lucru, toată lumea știe cifrele, înțelege problematica. Sincer, e genul de chestiune, dacă închizi oamenii 2 zile și le spui că nu le dai cheia, ca atunci când îl alegem pe Papă, și trebuie să iasă cu o soluție, se întâmplă, și acest lucru, eu, în continuare, cred că e posibil și sper să fie posibil”.
