Danemarca și mai mulți aliați europeni au trimis trupe în Groenlanda în luna ianuarie, pe fondul temerilor că Statele Unite ar putea încerca să preia controlul asupra insulei, potrivit postului public danez DR, scrie Euronews.com.
Conform televiziunii daneze, jurnaliștii au consultat un ordin de operațiuni militare datat 13 ianuarie, care a stat la baza desfășurării de forțe în teritoriul autonom aparținând Danemarcei. Decizia a venit într-un moment în care tensiunile au crescut după ce președintele american Donald Trump a reluat ideea anexării Groenlandei.
Documentul descria o operațiune de organizare a apărării insulei, imediat după intervenția militară americană din Venezuela, care a dus la înlăturarea președintelui Nicolás Maduro.
„Când Trump spune constant că vrea să cumpere Groenlanda și apoi vedem ce se întâmplă în Venezuela, a trebuit să luăm în serios toate scenariile posibile”, a declarat pentru DR un oficial militar danez, sub protecția anonimatului.
Acesta a adăugat că „mecanismul oficial de decizie al Statelor Unite nu mai funcționează ca înainte”.
În ianuarie, mai multe state europene, printre care Franța, Germania, Suedia și Olanda, au trimis militari în Groenlanda în cadrul unei misiuni conduse de Danemarca în cadrul NATO, denumită „Arctic Endurance”. Potrivit unei alte surse militare citate de DR, desfășurarea de trupe a fost reală și nu doar un exercițiu militar.
„Nu exista nicio ambiguitate”, a spus sursa, menționând că trupele au fost trimise cu rezerve de sânge pentru transfuzii și cu explozibili, tocmai pentru a demonstra că nu era vorba despre o simplă simulare.
Până în prezent, armata și guvernul danez, precum și autoritățile din Groenlanda, nu au comentat oficial informațiile.
Donald Trump a declarat în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să controleze Groenlanda pentru a-și asigura securitatea națională și a refuzat mult timp să excludă folosirea forței militare pentru a obține controlul asupra insulei.
Atât Statele Unite, cât și Danemarca sunt membri fondatori ai NATO.
După câteva săptămâni de declarații tensionate, care au provocat una dintre cele mai grave crize din interiorul alianței din ultimii ani, Trump a renunțat pe 21 ianuarie la amenințările directe. Atunci a anunțat că a ajuns la un „acord-cadru” privind Groenlanda cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, deși detaliile acestuia nu au fost făcute publice.
În săptămânile următoare, NATO a lansat misiunea „Arctic Sentry”, menită să întărească securitatea în regiune, la care participă inclusiv forțe daneze și americane.
Între timp, Danemarca se îndreaptă spre alegeri generale anticipate săptămâna viitoare, convocate de premierul Mette Frederiksen.
Sondajele arată că lidera social-democrată a beneficiat de un efect politic generat de criza Groenlandei, partidul său câștigând susținere pentru modul în care a gestionat tensiunile provocate de amenințările lui Trump. Social-democrații, aflați la putere din 2019 și conducând în prezent o coaliție de centru-stânga și centru-dreapta, sunt creditați cu aproximativ 21% din intențiile de vot, cu șase puncte procentuale sub scorul obținut la alegerile din 2022.
